Decretul impune o sentinta obligatorie de inchisoare pe viata pentru violurile ce duc la deces, anuleaza posibilitatea arestului la domiciliu pentru autorii unor astfel de infractiuni si prevede oferirea de asistenta legala gratuita victimelor.
Decretul introduce si sentinta obligatorie de inchisoare pe viata pentru violurile asupra minorilor.
Prevederile intra in vigoare imediat, dar trebuie aprobate de ambele Camere ale Parlamentului, in 20 de zile.
Decretul de lege intitulat "Masuri urgente in materie de siguranta publica si de combatere a violentei sexuale" contine 13 articole si a fost supus atentiei Consiliului de Ministri dupa cinci zile de consultari intense, in urma valului de violuri care a cuprins Peninsula in ultimele saptamani.
Textul cuprinde doua puncte ce au generat o polemica aprinsa in Peninsula, ambele promovate intens de ministrul de interne Roberto Maroni. Unul dintre ele se refera la infiintarea unor patrule civile neinarmate, care sa alerteze fortele de ordine in cazul in care observa vreun incident. Aceasta masura este contestata atat de opozitie, cat si de presedinte si chiar de unii dintre colegii lui Maroni din Guvern, de exemplu ministrul apararii Ignazio La Russa.
Cealalta prevedere controversata se refera la prelungirea perioadei retinerii imigrantilor ilegali in centrele de identificare si expulzare.
In forma sa initiala, decretul cuprindea si masuri mai severe pentru pedepsirea violatorilor si acordarea de mai multe resurse fortelor de ordine, relateaza Il Messaggero, care nu precizeaza forma in care a fost adoptat textul. Astfel, decretul prevedea ca niciun suspect de viol sa nu mai fie plasat in arest la domiciliu si ca violatorii care si ucid victimele sa fie condamnati la inchisoare pe viata.
Acest decret intervine dupa un val de violuri inregistrate de la inceputul anului in Peninsula, in unele cazuri fiind acuzati romani. Astfel, doi cetateni romani, suspectati ca ar fi violat o adolescenta in varsta de 14 ani, intr-un parc din Roma, au fost arestati marti seara, relateaza cotidianul La Repubblica, precizand ca unul dintre ei si-ar fi marturisit fapta.