Comisia Europeană a activat miercuri, după luni de avertismente, Articolul 7, o procedură fără precedent împotriva Guvernului polonez, care a rămas surd la cererile acesteia vizând modificarea reformelor ei judiciare controversate, relatează AFP, preluată de News.ro. Pentru moment, prima măsură după activarea Articolului 7 se rezumă la un avertisment prin care se cere revizuirea în termen de trei luni a modificărilor legislative care au afectat statul de drept.
„Aplicarea literii de lege este esențială pentru statele cooperante. Nu e doar despre Polonia, ci despre cine suntem. Toate statele membre ar trebui să își rezolve aceste probleme. De aceea sperăm într-un dialog constructiv cu autoritățile din Polonia. Aplicarea acestei decizii este în interesul Poloniei, ai cetățenilor săi și ai Uniunii Europene.
Facem asta pentru Polonia și pentru cetățenii ei. Fiecare cetățean al UE are nevoie de independența justiției. Puterea UE și a pieței libere stă în egalitatea în fața legii. Judecătorii trebuie să fie capabili să lucreze independent de politică. Sistemele juridice care funcționează astfel fac statele mai puternice.
Știu cum vor încerca unii să facă din această decizie un atac asupra Poloniei. Dar cred că drept gardieni ai Comisiei, responsabilitatea noastră este să acționăm, dacă știm că sunt amenințate legile și independența statelor
CE a acționat în interesul Uniunii Europene. În cele din urmă, ce se va întâmpla în Polonia nu va fi decis la Bruxelles, oamenii din Polonia vor decide. Și au toată susținerea noastră. Este de o importanță existențială să rezolvăm aceste probleme. ”, a declarat Frans Timmermans.
„Am declarat în luna iulie că dacă vor fi adoptate legile împotriva Curții Supreme, va fi actrivat Articolul 7. Aceaste legi au fost adoptate. Gândiți-vă că jucați un joc de fotbal și are loc un penalty, un jucător îl accidentează pe altul, iar arbitrul nu dă cartonașul roșu, pentru că se gândește că va supăra pe cineva”, a mai adăugat Frans Timmermans, întrebat de un jurnalist ce s-a schimbat din luna iulie și până acum în privința Poloniei.
„Există acest mit propagat de politicienii polonezi: că nu e nicio problemă în Polonia cu aceste legi, cu excepția unui nebun de la Bruxelles, care nu vrea aceste legi. Noi suntem pregătiți pentru dialog și suntem dispuși să analizăm schimbări ale acestor legi”, a mai spus Timmermans.
Varşovia era convinsă că Bruxellesul nu va apela la „soluția nucleară”, cum este supranumit Articolul 7, și se va mulţumi să facă doar încă un bilanţ de etapă în reuniunea săptămânală, miercuri, pe tema „ameninţărilor sistematice” care apasă, apreciază ea, asupra independenţei justiţiei în Polonia.
Bruxellesul „probabil va activa” Articolul 7 al Tratatului UE, a declarat săptămâna trecută noul premier Mateusz Morawiecki, în marja unui summit european la Bruxelles, exprimându-şi dinainte regretul faţă de o măsură „nedreaptă” împotriva Poloniei.
Această procedură, care nu a mai fost utilizată vreodată până în prezent, este catalogată drept o „armă nucleară” între sancţiunile posibile ale UE, deoarece ea poate conduce, la finalul unei proceduri complexe, la o suspendare a drepturilor de vot în cadrul Consiliului Uniunii, instanţa din care fac parte cele 28 de state membre.
În prima sa fază, pe care ar putea să o lanseze Comisia miercuri, Articolul 7 permite să se „constate existenţa unui risc clar de încălcare gravă” a statului de drept într-o ţară membră, cu aprobarea necesară a 22 de state UE.
Însă eventuale sancţiuni - precum retragerea drepturilor de vot - pot interveni doar într-o a doua fază, care necesită, în vederea lansării ei, un vot în unanimitate al ţărilor europene (fără cel vizat).
„TREBUIE SĂ O FACEM!”
În contextul în care Ungaria a anunţat deja că se va opune, adoptarea efectivă a unor sancţiuni pare improbabilă. Bruxellesul contează însă pe greutatea simbolică a declanşării procedurii, care va permite implicarea tuturor statelor membre în dezbatere.
Potrivit ministrului francez al Afacerilor Europene Nathalie Loiseau, în lipsa unor angajamente de ultim moment ale Varşoviei „există o probabilitate puternică” ca Articolul 7 să fie declanşat miercuri.
„Trebuie să o facem, Franţa susţine total Comisia în acest demers”, a declarat ea.
Comisia, care dispune de asemenea de susţinerea Berlinului, a refuzat, în ultimele zile, să confirme că a luat vreo decizie.
„Nu vom rupe toate podurile cu Polonia”, s-a mulţumit să declare marţi preşedintele Jean-Claude Juncker.
„Nu ne aflăm în situaţie de război cu Polonia, suntem într-un demers dificil şi sper ca până la urmă să ajungem să ne apropiem”, a adăugat el.
Comisia are mai multe reforme în vizor, inclusiv cea a justiţiei constituţionale poloneze, adoptate în 2016, şi cele mai recente ale organizării jurisdicţiilor de drept comun, a Curţii Supreme şi Consiliului Naţional al Magistraturii.
În privinţa ultimelor două, un veto-surpriză al preşedintelui Andrzej Duda, care provine din Partidul Ordine şi Justiţie (PiS, conservator, la putere), a provocat speranţe.
Însă noile versiuni ale acestor texte nu au convins opoziţia şi organizaţiile societăţii civile poloneze, mobilizate în numele independenţei justiţiei.
„AMENINŢARE FINANCIARĂ”
Angajate în urmă cu peste un an, discuţiile tensionate între Bruxelles şi Varşovia nu par să dea vreun rezultat, Polonia apărându-şi libertatea de a asana o magistratură pe care o prezintă drept o „castă” coruptă.
„Sunt ferm convins că statele suverane - iar Europa trebuie să fie o Europă a statelor suverane - au un drept absolut de a-şi reforma sistemele judiciare”, a subliniat Morawiecki, rămas fidel liniei apărate înainte de el la şefia Guvernului polonez de către eurosceptica Beata Szydlo.
„Avem cu funcţionarii de la Bruxelles probleme de interpretare a ceea ce se întâmplă în Polonia, a reformelor noastre”, a declarat la rândul său, miercuri, şeful diplomaţiei poloneze Witold Waszczykowski.
În faţa acestei infexibilităţi, Comisia ameninţă de luni cu declanşarea Articolului 7, menit să fie mai descurajator decât procedura de infringement care vizează deja Varşovia - pe tema uneia dintre reformele sale judiciare şi din cauza refuzului ei de a aplica cote obligatorii de primire a refugiaţilor.
Deşi este conştientă că o suspendare a drepturilor de vot rămâne o ameninţare teoretică, UE are deja în vedere noi instrumente. Circulă ideea condiţionării accesului la fonduri structurale europene de respectarea valorilor şi deciziilor UE.
„O ţară care intră în derivă faţă de statul de drept nu poate în acelaşi timp să ceară Bruxellesului să o susţină cu fonduri de coeziune în valoare de miliarde de euro”, al căror principal beneficiar este Polonia, a avertizat ministrul francez Nathalie Loiseau.
