• zilele trecute, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat o decizie care îi face pe mulţi să se îngrijoreze • legiuitorul a decis să permită oricui să consume etnobotanice, deţinerea pentru consum a etnobotanicelor nemaifiind incriminată deloc de lege
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a dat, în urmă cu câteva zile, o soluţie care îngrijorează. Deţinerea pentru consum a etnobotanicelor nu mai este incriminată deloc de lege. Medicii, procurorii, poliţiştii, toţi cei care “luptă” permanent cu acest flagel al drogurilor, se întreabă acum cum mai pot, în aceste condiţii, opri traficul de astfel de substanţe. “Sunt substanţe chimice, îi nenorocesc pe copii. La 10-15 lei doza....consumatori tot o să fie. Le urez înţelepţilor supremi să intre în contact cu lumea reală şi, eventual, cu un licean dependent. După publicarea în Monitorul Oficial legea trebuie aplicată”, ne-a declarat părintele unui adolescent.
Îngrijorarea părintelui este mai mult decât îndreptăţită, dacă luăm în calcul concluziile şocante care au reieşit în urma unui studiu realizat recent de Centrul Antidrog Brăila, pe un eşantion de peste 700 de elevi brăileni. Mulţi dintre adolescenţii din liceele brăilene nu s-au ferit să recunoască, evident sub protecţia anonimatului, că au experimentat măcar o dată produse cu efecte psihoactive, deşi au spus că sunt conştienţi de pericolul drogurilor. “La nivelul judeţului Brăila, 10% dintre elevi au declarat că au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri ilicite şi/sau NSP (Noi Substanţe Psihoactive - etnobotanice)”, se preciza în studiul realizat de Centrul Antidrog. Iar realitatea confirmă aceste rezultate: în ultimii ani, etnobotanicele au făcut tot mai multe victime în rândul elevilor şi tinerilor brăileni.
Decizie controversată
Concret, în data de 12 septembrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a decis că: “Procurarea de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către consumatorul final în vederea consumului propriu , efectuată exclusiv în acest scop, nu constituie operaţiune cu produse în sensul art. 2 lit.b din Legea nr. 194/2011 (privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive - n.r.) şi nu intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 16 alin. 1 (fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă)”.
Decizia devine obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României şi, după cum se arată pe site-ul scj.ro, Înalta Curte a admis astfel o sesizare formulată de Curtea de Apel Suceava – Secţia penală şi pentru Cauze cu Minori, într-un dosar prin care se solicita pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unei chestiuni de drept.
Opinia avocatului
Informaţia a fost preluată şi explicată, pe înţelesul tuturor, de Răzvan Doseanu – avocat coordonator al Societăţii profesionale de avocaţi “DOSEANU&ASOCIAŢII”. “Decizia ICCJ pare şocantă la prima vedere datorită creşterii consumului de etnobotanice, în special în rândul tinerilor şi chiar a minorilor. Practic, orice persoană care este doar consumator de etnobotanice va putea să consume liber astfel de substanţe, fără nici o consecinţă de natură penală. Considerăm că soluţia ICCJ este dată pe fondul unor prevederi legale incomplete şi confuze cuprinse în Legea nr 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. Evident că prioritatea în cazul consumatorilor de etnobotanice ar trebui să o constituie asigurarea unui cadru atât legal, dar şi instituţional pentru consilierea psihologică şi tratamentul efectiv pentru asemenea persoane. Dacă legiuitorul român nu va interveni legislativ urgent pentru o reglementare clară a incriminării consumului de etnobotanice, fenomenul riscă să escaladeze şi să nu mai poată fi controlat. Practic în lipsa unei fapte penale nu mai pot fi dispuse măsuri de siguranţă constând în obligarea la tratament medical sau obligarea la internare medicală”, scrie av. Doseanu pe pe site-ul www.doseanu.ro .
Pericolul este tot la tineri, categorie de oameni vulnerabili şi pasibili de a ajunge pacienţi şi/sau transforma în dealeri.
