Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, în legătură cu cererile de eliminare a interceptărilor SRI declarate neconstituţionale din dosarele aflate pe rol, că există o practică judiciară consolidată în cadrul căreia niciodată deciziile Curţii Constituţionale nu au retroactivat.
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a declarat într-un interviu la Adevărul Live, că orice sprijin din partea Serviciului Român de Informaţii (SRI) sau din partea altor servicii de informaţii este exclus din momentul în care decizia Curţii Constituţionale a intrat în vigoare.
„Ca atare, am schimbat în totalitate modul în care punem în executare mandatele de supraveghere tehnică şi în acest moment folosim doar resursa internă a DNA. Este o chestiune care sper că este lămurită. În schimb, în paragraful 52 al motivării deciziei Curţii Constituţionale sunt anumite aspecte care pot crea interpretări şi anume, există două expresii care, cel puţin din punctul nostru de vedere, pot duce la interpretări. (...) Am avut foarte multe întâlniri cu colegii care participă în şedinţele de judecată, acolo unde deja s-au introdus cereri de anulare a probelor invocându-se această decizie, dar există o frământare în sistem pentru a lămuri ce înseamnă „pe rolul instanţelor de judecată" . Înseamnă cauzele care sunt în cameră preliminară, înseamnă cauzele care sunt pe fond, cauzele care se judecă în cale de atac? Aici, o explicitare mai clară ar fi fost binevenită", a spus Laura Codruţa Kovesi.
„Când am administrat probele, am respectat legea"
Pe de altă parte, procurorul-şef al DNA a arătat că există o practică destul de clară şi de constantă, iar specialiştii din domeniu au în sprijinul lor principii constituţionale şi principii care sunt prevăzute în Codul Penal şi Codul de Procedură Penală.
„În primul rând, este un principiu constituţional potrivit căruia deciziile Curţii Constituţionale se aplică doar pentru viitor. Apoi, avem un principiu care ne spune că legea procesual penală se aplică din momentul în care ea intră în vigoare, nu reatroactivează. Nici legea penală mai favorabilă nu se poate invoca pentru că aici vorbim de modul în care s-au administrat probele, adică de norme de procedură penală, nu vorbim de pedepse. Mai mult decât atât, un alt principiu important în procedura penală este acela că legalitatea probelor se analizează în raport de legea care era în vigoare la momentul administrării probei. În momentul în care noi am administrat acele probe, noi am respectat în totalitate legile care erau în vigoare. Este foarte important de spus că noul Cod de Procedură Penală a introdus o instituţie nouă, această cameră preliminară, care nu face parte neapărat din procesul efectiv în care se judecă un dosar. În cameră preliminară, judecătorul face un control extrem de riguros al modului în care procurorul a administrat probele în faza urmării penale şi al legalităţii rechizitoriului", a explicat Kovesi.
Judecătorii au experienţă
Ea a mai spus că odată ce un judecător a pronunţat o hotărâre definitivă în cameră preliminară, prin care a stabilit ce probe sunt administrate în conformitate cu legea, ce probe au fost viciate, din acel moment se începe procesul efectiv şi există o hotărâre definitivă care spune că judecătorul care va judeca cauza pe fond poate folosi sau nu anumite probe.
„Din perspectiva noastră ca procurori, toate hotărârile definitive care au fost date în cameră preliminară şi care au stabilit că aceste probe privind interceptări sau toate măsurile de supraveghere tehnică, dispuse de procurorii DNA, au fost legale, nu pot fi desfiinţate acum, ca urmare a apariţiei acestei decizii. Judecătorii sunt cei care vor trebui să dea soluţiile, judecătorii sunt cei care vor verifica aceste cereri, dar sunt convinsă că toţi judecătorii din România sunt destul de maturi şi au suficientă experienţă şi cunosc aceste principii de drept", a mai spus Laura Codruţa Kovesi.
Ea a aminti că, din 2008, prin hotărâre a CSAT, Serviciul Român de Informaţii a fost desemnat autoritatea naţională unică de interceptare, iar DNA şi procurorul şef de atunci au respectat această prevedere.
