Debut excelent al Orchestrei de cameră "Darclee"

Au fost prezentate lucrări dificile, din diverse perioade ale muzicii clasice, astfel încât oricare meloman să fie mulţumit. În prima parte au fost interpretate: uvertura "Frumoasa Galateea" de Franz von Suppe, "Preludiu la unison" de George Enescu, "Dans ungar" nr. 5 de Johannes Bhrams, solistă Alexadra Satnoianu, "Fratres" de Arvo Part şi "Suită de dansuri româneşti" de Bela Bartok. După pauză, a intrat în scenă trioul format din elevele Alexandra Satnoianu - vioară, Cristina Roşioru - violă şi Ana Diaconu - pian, coordonate de prof. Ioan Popescu. Ele au interpretat "Erzherzog", partea I, Trio nr. 7 B-Dur op.97 de Ludwig van Beethoven. A urmat lucrarea "La mormântul lui Richard Wagner", de Franz Liszt, şi Simfonia nr. 6 de Joseph Haydn. În această aventură repertorială, artiştii au fost dirijaţi de Vincent Gruger. Prezentarea foarte atrăgătoare, care a captat publicul, a fost realizată de profesoara Marilena Niculescu. La momentul debutului, Orchestra de cameră "Darclee" a fost formată din profesori şi elevi de la Liceul de Artă, dar şi din artişti invitaţi. La vioara I au fost: Iosif Cojocaru - concertmaestru, Ionel Filip, Liviu Popovici, Anca Popovici, Alexandru Murgu, la vioara a II: Alexandra Satnoianu, Ion Năstase, Valentin Maxim, Mihaela Gârbu. La violă au evoluat: Ştefan Lupu, Cristina Roşioru şi Aurora Popescu, iar la violoncel: Tereza Gânju şi Nicoleta Lungu. La flaut au cântat: Marieana Chirman şi Marta Piroşcă, la contrabas Nicolae Moldovan, la clarinet Ionuţ Vizireanu şi Ştefăniţă Albu, la fagot Cristina Barbancea, la corn Victor Ţigănuş şi Silviu Spătariu, iar la percuţie a fost Marcel Ciorăşteanu. Orchestra a mai surprins şi prin dispunerea germană a instrumentiştilor, nu cea americană utilizată de cele mai multe ori. Dirijorul Vincent Gruger a precizat că dispunerea germană, folosită prima dată în 1777 în Germania, are avantajul că viorile I şi II, fiind dispuse faţă în faţă, produc un efect stereofonic, iar violonceii, faţă în faţă cu publicul, se pot auzi mai bine. Dispunerea cunoscută drept americană a fost folosită în 1920 în SUA, impusă fiind de necesitatea înregistrării audio cu microfoanele de atunci. De câţiva ani însă, odată cu dezvoltarea stilului istoric informat, mai multe orchestre din Europa centrală s-au întors la dispunerea germană, a mai explicat dirijorul Vincent Gruger.

"Ca să putem merge mai departe avem nevoie de sprijinul Primăriei"

Ideea înfiinţării acestei Orchestre de cameră a prins contur în luna august, datorită întâlnirii "providenţiale" dintre dirijorul Vincent Gruger şi directorul adjunct al Liceului de Artă, prof. Ionel Filip, intermediată de directorul Şcolii de Arte "Vespasian Lungu", George Romeo Bunea. Atunci s-au discutat mai multe variante, iar Vincent Gruger a propus chiar o orchestră regională pentru oraşele Brăila, Buzău şi Focşani. "Dacă ar fi existat înţelegere între cele trei judeţe pentru creearea unui buget comun ar fi fost posibilă orchestra regională. În Germania aceste lucruri sunt fireşti. Chiar se împarte o operă cu 300 de angajaţi între două sau trei oraşe. În Franţa este la fel. Mereu mă gândesc şi nu înţeleg de ce nu există mai multă colaborare între Brăila şi Galaţi", a spus Vincent Gruger. Acest proiect a stat ascuns până în urmă cu câteva zile pentru că nimeni nu avea siguranţa că se va realiza. "Nu ştiam dacă vom avea bani pentru a aduce instrumentişti de la Galaţi, pentru că Brăila nu deţine nici un instrumentist la violoncel sau contrabas, dar ne doream de mult să facem o orchestră de sine stătătoare a Brăilei, completată eventual cu instrumentişti de la Galaţi", a explicat directorul adjunct al liceului, Ionel Filip.
Nicolae Enea, directorul liceului, este gata să susţină acest demers, pentru că în proporţie covârşitoare, în orchestră sunt profesori, elevi sau absolvenţi ai liceului pe care-l conduce: "Copiii noştri cântă aici şi ar putea fi un stimulent şi pentru ceilalţi să studieze mai mult, să cânte mai bine, pentru a ajunge să cânte în orchestră. Până aici am demonstrat că putem. Ca să putem merge mai departe avem nevoie de sprijinul Primăriei. Eu am o promisiune a domnului primar. Rămâne de văzut cât de mult îşi doreşte să ne ajute. Noi vom prevedea în bugetul şcolii banii necesari pentru orchestra noastră şi sper să ni-l aprobe". Viitorul orchestrei pare acum destul de sigur, iar în situaţia în care vor fi bani, va ieşi în public cu un alt spectacol la sfârşitul lunii februarie. În ceea ce priveşte dezvoltarea până la o orchestră simfonică, Vincent Gruger recunoaşte că mai este cale lungă. "Eu de trei ani dirijez o asemenea orchestră la Focşani. Hayden a scris 60 de simfonii şi avem ce cânta, nu trebuie neapărat Beethoven, iar muzica lui Hayden este foarte frumoasă. Am ales piese geniale, dar mai puţin cunoscute. Ideal ar fi ca între concerte să fie o pauză de o lună, o lună şi jumătate, însă lumea trebuie obişnuită cu o anumită regularitate cât de cât", consideră dirijorul Vincent Gruger.
Înfiinţarea acestei orchestre a fost salutată şi de cunoscutul compozitor brăilean Dan Dediu, rectorul Universităţii de Muzică din Bucureşti. "E mare lucru ca în vremuri de criză, iniţiativa unei orchestre orăşeneşti să prindă contur şi substanţă. Graţie eforturilor lui Vincent Gruger, acest lucru reuşeşte astăzi şi se cuvine consemnat şi lăudat. (...) După un timp, pot spera de la orchestra nou înfiinţată că va putea schimba viaţa câtorva copii sensibili ce există cu siguranţă în Brăila, dar şi viaţa multor tineri, adulţi şi pensionari sătui de manele şi rap, de televizor şi calculator, de urâţenie şi calamităţi. A avea o orchestră înseamnă pentru un oraş a avea un loc".