Deşi n-a stat nimeni să numere copiii şi tinerii obezi din Brăila, statisticile încep, încet, să evidenţieze dezvoltarea unui fenomen îngrijorător şi la nivelul judeţului nostru: tot mai mulţi prezintă o greutate peste normal. Din numărul celor examinaţi până acum în mediul şcolar de medicii de la Direcţia de Sănătate Publică - în medie 15.000 de copii pe an -, 30% au probleme cu greutatea. În licee, specialiştii DSP chiar au remarcat afecţiuni ce nu au cauze interne, dobândite: obezitate neendocrină şi deformări ale coloanei verticale. Aparent, populaţia şcolară şi preşcolară din Brăila este dezvoltată armonios în proporţie de 70%, însă există câteva constante la nivelul tuturor generaţiilor: sechele de rahitism, obezitate neendocrină şi afecţiuni cronice ale amigdalelor. Practic, statisticile DSP cuprind doar vârful de iceberg în domeniu, motiv pentru care este oportun un semnal de alarmă, mai ales că probleme de acest mod se manifestă la copii cu vârste tot mai mici.
Gras şi frumos, dar nesănătos
"Au fost realizate sute de acţiuni în cabinetele medicale şcolare pentru monitorizarea dezvoltării fizice şi a sănătăţii copiilor şi tinerilor şi s-a constatat, la dispensarele şcolare din mediul rural, la 6.000 de copii dispensarizaţi, că există următoarele afecţiuni: 4 - 7 ani: vicii de refracţie, tulburări de vorbire, hipotrofie ponderală manifestă; 7- 11 ani: vicii de refracţie, alte boli cronice metabolice, obezitate neendocrină; 11-15 ani: vicii de refracţie, vicii de postură, obezitate neendocrină; 15 -19 ani: vicii de postură, vicii de refracţie, hipotrofie ponderală manifestă", se arată într-un raport semnat de dr. Gabriel Ciochină, director executiv DSP Brăila.
Potrivit dr. Aurelia Minescu, nutriţionist la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, numărul cazurilor de copii obezi a crescut de trei ori, faţă de acum cinci ani: "E important într-adevăr şi faptul că mulţi părinţi conştientizează că micuţii lor au o problemă. Însă există multe cazuri care nu ajung la noi, se adresează endocrinologilor, pediatrilor, generaliştilor. Principala problemă/cauză este alimentaţia necorespunzătoare, consumul de alimente fast-food. Tratamentele în acest caz sunt de durată şi necesită o bună colaborare între toate părţile". Specialiştii susţin că lucrurile au început să degenereze după 1990, când în România au ajuns fast-food-urile. "Un alt factor care provoacă obezitatea este acela genetic. Predispoziţia spre îngrăşare a copiilor poate veni, uneori, de la părinţi. Un alt factor este acela social, când adulţii îşi îndoapă copiii mergând pe principiul «gras şi frumos», iar imaginea proprie o proiectează asupra copiilor, fără a conştientiza că e nesănătos", ne-a declarat Mariana Coman, psihoterapeut.
Adolescenţii se hrănesc compulsiv
O altă problemă este întâlnită tot mai des la adolescenţi. Specialiştii o denumesc "mâncat compulsiv". "Vorbim aici despre factori individuali, cum ar fi: stimă de sine scăzută, imagine despre propriul corp deformată, instabilitate emoţională, toleranţă scăzută la emoţii negative. Atunci, poate avea loc hrănirea compulsivă. E o problemă cognitiv-comportamentală, care se tratează în psihoterapie. De regulă, acest tip de comportament apare mai des la fete decât la băieţi, ele vor o imagine pe care s-o placă tot mai multă lume, ele îşi aleg mai des modele. Ţin cure de slăbire, se pedepsesc, dar când prind ocazia se premiază cu snacks sau alte produse nesănătoase şi îşi fac rău. Atunci organismul, care se află într-o stare de agitaţie, asimilează tot. Mai e ceva: sedentarismul. A început să se manifeste la vârste tot mai mici şi este asociat cu lungi cure de şedere în faţa computerului", a mai spus psihoterapeutul autonom Mariana Coman.
Nici reclamele nu sunt tocmai nevinovate în aceste cazuri. Publicitatea la mâncarea nesănătoasă a ajuns unul dintre factorii declanşatori ai obezităţii, tocmai fiindcă are mesaj subliminal încifrat, greu de refuzat pentru publicul tânăr.
Practic, se pune problema unei înlănţuiri de conjuncturi care duc la obezitate, dar şi obezitatea duce, la rându-i, la frustrări, inadaptări sociale, implicaţii negative în mediul şcolar, profesional. Obezii pot ajunge captivi în propriul sine, se izolează, adoptă un comportament social deformat, nu mai participă la acţiuni generale ale mediului în care trăiesc, nu mai dau randament nici în plan personal, nici profesional.
"Sunt situaţii în care obezii refuză să meargă la petreceri, la întâlniri, să mănânce în public ori să-şi cumpere haine la modă, care le-ar plăcea...E un comportament care se tratează prin psihoterapie cognitivă, de grup. Dar, există posibilitatea ca în mediul şcolar să se facă educaţie nutriţională cu implicarea acelor consilieri", a mai spus psihoterapeutul Mariana Coman. Cu toate acestea, cum consilierii şcolari nu au pregătire temeinică de psihologi, iar la nivelul unităţilor de învăţământ nu există o viziune de ansamblu asupra acestui fenomen, prevenirea şi combaterea obezităţii în rândul tinerilor rămâne o chestiune de noroc, care ţine strict de individ şi de cei apropiaţi lui, părinţii. Părinţi care, între noi fie vorba, în perioada la care ne raportăm, ultimii cinci ani, au invadat Europa şi numai în cap n-au stat pentru a asigura un trai mai bun copiilor lor. Ultimele statistici arătau că aproape 20.000 de brăileni au luat drumul străinătăţii.
Chioşcurile cu fast-food-uri, omniprezente
În ciuda faptului că Legea 123/2008 - pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar interzice fast-food-urile la mai puţin de 100 de metri de şcoli, multe dintre chioşcurile cu produse nesănătoase au rămas pe poziţii, adică în apropierea şcolilor. Exemple: chioşcul de lângă Şcoala "Ion Creangă", dar şi acela de la Colegiului Naţional "Ana Aslan", care au rezistat "eroic" şi au continuat şi în anul şcolar precedent să alimenteze copiii cu "bombe calorice". Sandvich-uri cu salam, parizer, şuncă, şniţele, pateuri cu brânză, sticks-uri, bomboane şi prăjituri puteau fi cumpărate de copii, în anul şcolar precedent, de lângă Şcoala "Mihai Eminescu", Liceului "Panait Cerna", "Nicolae Iorga" sau Colegiul "Murgoci". Legea "anti-fast-food" prevede amenzi în acest sens de până la 3.000 de lei. Nici Programul Lapte-Corn introdus în şcoli nu salvează situaţia, mulţi dintre copii refuzând să mănânce aceste produse care au calitatea impusă de criteriul principal al licitaţiei prin care au ajuns la elevi: preţul cel mai mic. Cât despre "Fructe în şcoli"...toate tentativele au eşuat după un semestru, maximum două.
