* Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi * au fost prezenți credincioși din Măxineni și din satele învecinate, precum și copii din Movila Miresii și Gemenele, îmbrăcați în costume tradiționale românești
În marea sărbătoare a Nașterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (Drăgaica sau Sânzienele), Mănăstirea Voievodală Măxineni - monument istoric şi una dintre cele mai importante mănăstiri din Eparhia Dunării de Jos - ctitorie a domnitorului Matei Basarab, aflată la 10 km depărtare de localitatea cu acelaşi nume, şi-a sărbătorit joi, 24 iunie, ocrotitorul spiritual. Ridicată de vestitul domnitor al Țării Românești în perioada 1636-1637, Mănăstirea Măxineni este aşezată la confluenţa râurilor Siret şi Buzău fiind, totodată, unul dintre cele mai importante repere istorice ale judeţului Brăila.
”Manifestările prilejuite de Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul au debutat în ajun prin oficierea slujbei de priveghere şi au continuat în ziua hramului cu săvârşirea Sfintei Liturghii de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, la altarul de vară amenajat în curtea mănăstirii, în prezenţa rugătoare a evlavioşilor credincioşi. La hramul mănăstirii au venit şi credincioşi de la parohiile din apropiere, pentru a se ruga în această zi de sărbătoare, mulţi dintre aceştia având ia românească ca piesă vestimentară importantă. Între cei prezenţi, s-au aflat şi copiii din grupurile catehetice de la parohiile Movila Miresii şi Gemenele, îmbrăcaţi în frumosul port tradiţional românesc”, precizează părintele Rareș Bucur, consilier eparhial.
În cuvântul de învăţătură rostit la hramul Mănăstirii Măxineni, ierarhul Dunării de Jos le-a vorbit credincioşilor despre Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Prorocul şi Înaintemergătorul Domnului, despre necesitatea prezenţei sfinţilor în viaţa noastră, a familiei și a comunității, precum şi despre binecuvântarea pe care o primim prin sfintele lor moaşte.
”Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul are o întreită însemnătate dacă ne gândim că ne aflăm în vatra istorică, mănăstirească, a domnitorilor basarabi. În primul rând are o semnificaţie religioasă care porneşte de la darul pruncului primit în familia preotului Zaharia, de la Templul din Ierusalim, numele pruncului fiind anunţat chiar de Dumnezeu, pentru că orice prunc se naşte şi de la Dumnezeu şi de la părinţi, purtând un nume sfânt, pentru o viaţă sfântă. A doua semnificaţie mare a sărbătorii de astăzi este una românească, în cel mai pur înţeles cu putinţă, într-o mănăstire care a slujit Altarului şi Patriei, unde Casa Domnului Hristos stă faţă în faţă cu casa domnitorilor basarabi ai Ţării Româneşti, până la Domnitorul Unirii, Alexandru Ioan I. Ne gândim aici la darul voievozilor, deodată pentru apărarea ţării, dar şi pentru cultivarea tuturor darurilor din familia creştină, cunoscând că Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu ne-a lăsat într-o singură familie 11 prinţese şi prinţi. A treia semnificaţie este cea populară în înţelesul de comuniune în satele din preajma mănăstirii şi astăzi ne-am bucurat în chip deosebit de două grupuri de elevi, tineri şi tinere, îmbrăcaţi în costume autentice româneşti pentru a cinsti viaţa, familia şi tradiţiile noastre, încoronaţi cu coroniţele de grâu bogat din Bărăgan împurpurat în tricolor şi cu florile câmpiei”, a spus ierarhul Dunării de Jos.
De la Altarul de vară, slujitorii, copiii şi o parte din credincioşii prezenţi au intrat în biserica ridicată pe locul ruinelor vechii biserici, unde a fost săvârşită slujba Parastasului pentru ctitorii şi binefăcătorii aşezământului monahal. După slujba din biserică, copiii au interpretat cântece religioase şi patriotice.
Trebuie amintit faptul că, spre evlavia şi bucuria credincioşilor care ajung în această zonă, în patrimoniul sacru al Mănăstirii Voievodale Măxineni se află aşezate, în două racle, părticele din moaştele Sfinţilor: Ioan Botezătorul, Vasile cel Mare, Ioan Casian, Constantin Brâncoveanu şi Ioan Maximovici.
Biserica Mănăstirii Măxineni a fost sfințită la 25 septembrie 2018, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, după ce vechea biserică, ajunsă ruină, a fost restaurată cu binecuvântarea şi strădania Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, iar stăreţia şi zidul de incintă au fost refăcute din temelii. Slujba de târnosire a ctitoriei voievodului Matei Basarab a fost, atunci, precedată de Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române.
