• Teofilia Lăcrămioara Mihoreanu este din Botoşani şi a venit la Târgul de Mărţişoare de pe Regală cu sute de simboluri ale primăverii, toate realizate manual • după zeci de ani de muncă, din care 17 în zona antreprenorială, perioadă în care lucra chiar şi 20 de ore pe zi, Lăcrămioara s-a redescoperit pe ea la pensionare • atunci şi-a reamintit că în adolescenţă îi plăcea să picteze şi a început să confecţioneze mărţişoare şi tot felul de obiecte handmade, de cinci ani fiind prezentă la târgurile meşterilor populari din ţară • “Secretul fericirii este să faci ceea ce îţi place. Îţi trebuie doar pasiune, tenacitate şi o doză de inconştienţă”, spune aceasta
A venit de la Botoşani ca să le arate brăilenilor cum se fac mărţişoarele cu suflet. Iar asta pentru că fiecare simbol al primăverii realizat de Teofilia Lăcrămioara Mihoreanu, membră a Asociaţiei de Meşteri Populari din Moldova, are o poveste.
Şi toate sunt lucrate manual - handmade -, cojile de ouă sau de fistic fiind materia primă în procesul de creaţie. În spatele omului care realizează obiecte cu şnur alb-roşu se ascunde şi o frumoasă lecţie de viaţă, Lăcrămioara fiind un om care a ştiut să o ia de la capăt ori de câte ori viaţa a pus-o la încercări, ba chiar reuşind la vârsta pensionării să se redescopere pe ea.
“Ingredientele” unui mărţişor handmade
Teofilia Lăcrămioara Mihoreanu se prezintă simplu: “sunt un meşter popular din Botoşani şi sunt încântată de tradiţii, de inedit, de lucrul maual”. A venit la Brăila, la invitaţia Primăriei Municipiului de a participa la Târgul de Mărţişoare de pe Str. Mihai Eminescu, fosta stradă Regală a Brăilei, deşi ar fi putut să aleagă alte oraşe. Spune însă că aici a găsit “un public absolut fascinant”, un loc în care se simte apreciată.
“Eu sunt un meşter popular creator, nu sunt tradiţionalist. Cei care sunt tradiţionalişti sunt cei care fac obiecte aşa cum s-au făcut ele acum 100 de ani. Dar eu consider că fiecare generaţie trebuie să îşi aducă aportul la evoluţie. Merg pe acelaşi filon dar deviez puţin. Vin cu produse noi şi faptul că aici, în Brăila, publicul alege să cumpere de la mine mărţişoare clopoţei pictaţi, globuri de sticlă, acest lucru mă face să vin cu mare mare drag la dumeavoastră. Cred că e cincea oară când vin”, ne-a spus aceasta.
Iar oamenii vin şi se opresc la căsuţa din lemn unde şi-a expus mărţişoarele handmade, ea fiind mai mult decât încântată să explice fiecărui vizitator cum sunt realizate.
“Am pictat pe coajă de ou. Ouăle după ce le-am folosit, că le-am făcut torturi la toţi prietenii, am recuperat cojile, le-am igienizat şi le-am uscat. După accea le-am pus pe un suport şi cu aracet am lipit coaja, am aplatizat-o şi am început să pictez. Am pictat ghiocei pe mai multe fonduri, floarea paştelui pe fond roşu, apoi am pictat simboluri din cultura cucuteni de pe acele vase de lut. În zona noastră au fost multe situri arheologice, iar soţul meu când era student la facultate se ducea şi săpa, scormonea pământul şi găsea piese. Aşa că mi-am amintit de asta şi am început să iau detalii de pe vasele acelea şi le-am pus pe mărţişoare. Mai am mărţişoare pe care pe o broderie din bumbac unde am pus mimoze într-o vază, vază pe care am realizat-o pictând o coajă de fistic. Apoi pe piele ecologică, am stat pe fotoliu cu o forfecuţă de unghii şi am decupat toporaşi şi flori roşii pe care le-am pictat şi am pus şi mărgele pe mijlocul mărţişoarelor”, explică meşterul popular.
Pe lângă mărţişoare, Lăcrămioara a venit la târg şi cu alte obiecte, cum ar fi icoane pictate pe lemn de tei sau genţi realizate prin tehnica de împâslire a lânii. Şi, deşi confecţionarea mărţişoarelor presupune o muncă migăloasă, preţurile sunt modice.
Şi-a închis afacerea cu 90 de angajaţi şi s-a redescoperit pe ea
Lăcrămioară şi-a dorit de mică să fie pictoriţă, ea urmând cursurile unei şcoli populare de artă. Însă deşi ar fi vrut să continue şi la facultate pe acest drum, la acea vreme ea s-a gândit că ar fi mai bine să dea la Chimie, unde a intrat împreună cu soţul ei. A urmat apoi o perioadă în care a lucrat într-o fabrică, însă vedea cum multă lume în jurul ei îşi deschide o afacere şi s-a hotărât să încerce şi ea.
“După ce am lucrat în fabrică, am lucrat la Camera de Comerţ şi văzând că ceilalţi s-au privatizat şi poţi să generezi plus valoare, poţi să generezi locuri de muncă, am zis că şi eu pot să fac aşa ceva. Simţeam în mine ceva impetuos. Eram ca un bulgăre de zăpadă care se prăvălea de pe vârful muntelui şi nu se mai putea opri. Şi atunci am reuşit să fac împreună cu soţul meu o societate de tricotaje, cu 90 de angajaţi, cu dări la stat de valoarea miliardelor anual. Lucram doar pentre export. Afacerea nu ne-a adus vreo avere şi după 17 ani am închis-o. Nu mai reuşeam să mă descurc cu dările la stat”, îşi aminteşte aceasta.
Lăcrămioara spune că i-a fost foarte grea perioada după închiderea firmei, trezindu-se după ani de zile în care a lucrat chiar şi 18-20 ore pe zi că nu mai are nicio ocupaţie. Colac peste pupăză, a venit şi pensionarea care a fost un alt şoc, ea simţindu-se ignorată, inutilă. Cum a reuşit să îşi revină ne-a mărturisit chiar ea.
“Dacă eram, de exemplu, pe malul apei şi venea Siretul şi lua totul, eram în mijlocul apei, ce făceam? Trebuia să înot până la mal. Aşa eram pe mal, prin urmare deja aveam un atuu în plus. Şi cine generează bani, o mai face. Unde a fost apă, va mai izvorî apă. Soţul mă susţine atunci când am căderi, dar niciodată nu s-a pus problema să ne lăsam. Am mers înainte”, susţine meşterul popular.
După un an şi jumate de frământări ea şi-a adus aminte că “odinioară picta” şi, în 2014, s-a înscris în Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova. A revenit la vechea pasiune şi acum călătoreşte prin ţară împreună cu soţul ei la diverse târguri şi vede viaţa ca pe o continuă vacanţă.
“Consider de fiecare dată, la fiecare târg, că mă duc într-o deplasare turistică. Dacă îmi scot cheltuielile, un leu peste ce am cheltuit eu, înseamnă deja misiune economică. Şi eu şi soţul suntem pensionari şi adunăm bănuţii de la fiecare târg în parte. Câteodată ieşim în câştig, câteodată nu, dar atunci am bucuria turismului. Ne-am făcut o vacanţă. Câţi pensionari se pot lăuda cu asta?”, se întreabă aceasta.
Trecând prin multe în viaţă şi ajungând la vârsta pensionării un om împlinit, am întrebat-o pe Lăcrămioara care este secretul fericirii.
“Contează să faci ceea ce îţi place. Dacă poţi câştiga 1 leu din ceea ce îţi place atunci eşti un om liber, un om fericit. Trebuie să ai pasiune şi tenacitate pentru fericire! Şi o doză de inconştienţă”, este de părere meşterul popular din Botoşani.
Târgul de Mărţişoare de pe Regală este deschis până pe 8 martie.
