Apele de mică adâncime ale platformei continentale antarctice oferă un habitat pentru numeroase forme de viaţă, de la fragile stele de mare în culori vii până la arici de mare violeţi şi numeroase alte creaturi care de care mai ciudate. În prezent, pentru prima oară în ultimii 30 de milioane de ani, acest fragil ecosistem antarctic este ameninţat de pătrunderea unui prădător marin alogen: crabul regal. Aceste crustacee care iubesc apele reci de adâncime migrează spre apele antarctice de suprafaţă din cauza încălzirii climatice, relatează agerpres.ro.
Stele de mare, arici de mare şi melci
Din cauza gheţii, apele de mică adâncime ale platformei continentale erau de obicei cu câteva grade mai reci decât apele de adâncime din largul coastelor continentului îngheţat de sud, ceea ce a făcut ca aceşti crabi gigantici să rămână în habitatul lor abisal obişnuit. Dar în ultimii 50 de ani, media temperaturii apei din zonă a crescut cu 1,5 grade Celsius - creştere de două ori mai mare decât media globală - ceea ce le-a oferit o şansă acestor crabi să-şi extindă habitatul. Aceşti crabi reprezintă o ameninţare pentru lanţul trofic din apele antarctice de mică adâncime, unde trăiesc stele de mare, arici de mare şi melci care nu dispun de sisteme naturale de apărare împotriva acestor crustacee capabile să spargă cochilii, susţine biologul Richard Aronson de la Institutul Tehnologic din Florida.
„Pentru o lungă perioadă de timp, probabil zeci de milioane de ani, în aceste comunităţi (de viaţă marină) nu au existat prădători, condiţii în care animalele marine din acest habitat au evoluat diferit faţă de rudele lor din habitatele unde au existat mereu prădători. Dacă aceşti crabi avansează, ei pot decima aceste populaţii de animale marine", a explicat el.
Populaţie sustenabilă
Aceste concluzii însoţesc un studiu publicat recent în revista Proceedings of the National Academy of Sciences. Aronson şi colegii săi au studiat densitatea crabilor regali pe platforma continentală şi în apropierea acesteia, la diferite adâncimi. Astfel, la adâncimi între 850 de metri şi 2.300 de metri, ei au calculat o densitate a populaţiei de crabi regali de 4,5 la 1.000 de metri pătraţi - densitate suficientă pentru a semnala prezenţa unei populaţii numeroase de crabi regali.
Oamenii de ştiinţă au identificat şi crabi femele încărcate cu ouă, ceea ce demonstrează că nu este vorba doar de câţiva crabi regali care „explorează" apele mai puţin adânci, ci de o populaţie sustenabilă. După prinderea câtorva crabi şi analiza conţinuturilor stomacale s-a ajuns la concluzia că aceştia se hrănesc cu moluştele şi stelele de mare endemice platformei continentale antarctice. „Părţile exterioare ale platformei continentale, la adâncimi între 450 şi 550 de metri, oferă deja condiţii bune pentru supravieţuirea crabilor. Acolo unde sunt crabi observăm mai puţine animale marine fragile. Concluzia este evidentă: crabii mănâncă aceste animale", a comentat Richard Aronson.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Este dificil de estimat cât de rapid vor invada crabii acest habitat, însă până în 2003 biologii nu au observat niciun crab regal pe platforma continentală. Deocamdată, din fericire, straturile superioare de apă rămân prea reci pentru aceste crustacee care sunt ţinute la distanţă.
Această invazie a crabilor regali nu reprezintă o ameninţare doar pentru lanţul trofic endemic care trăieşte în apele reci ale platformei continentale antarctice. Oamenii de ştiinţă doresc să iniţieze o serie de misiuni de bioprospectare a vieţuitoarelor din acest ecosistem în căutarea unor compuşi care pot fi folosiţi în industria farmaceutică - aşa cum este un compus chimic anti-melanom prezent în organismul ascidiilor (clasă de animale marine inferioare, cu corpul în formă de sac) ce trăiesc în acest mediu. Cheia pentru a menţine la distanţă crabii regali de apele de suprafaţă este stoparea încălzirii oceanelor, iar acest lucru poate fi realizat prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. „Trebuie să acceptăm să ne modificăm stilul de viaţă pentru a ţine emisiile (poluante) sub control. Procesul de schimbare climatică este plin de surprize, iar majoritatea lor nu sunt plăcute", a avertizat biologul american.
