• unu - lipsa de comunicare cetăţean - Bruxelles • doi - sistemul MySMIS 2014 funcţionează cu sincope
Reprezentanţa Comisiei Europene (CE) în România a organizat pe data de 1 septembrie a.c. evenimentul “Dialog cu vicepreşedintele CE Jyrki Katainen”, manifestare la care a participat şi prim-ministrul României, Dacian Cioloş.
Indiferent de consideraţiile personale asupra organizării şi conţinutului trebuie să precizez că este un model de bună-practică în materie de comunicare ce ar trebui preluat de cât mai mulţi slujbaşi publici ai cetăţeanului şi statului român, în principal de cei aleşi (primari, consilieri, parlamentari şi pentru că vin alegerile, de ce nu, candidaţi).
Prima întrebare adresată participanţilor de către organizatori a fost “Credeţi că vocea dvs. este auzită la Bruxelles?”, răspunsul publicului fiind în procent de 100% … NU. Se poate ca dl. Cioloş să aibă dreptate şi să nu fi funcţionat sistemul de vot, dar poate că adevărul este că sistemul European de comunicare cetăţean-Bruxelles nu funcţionează, şi pe noi acest lucru nu ar trebui să ne mire cât timp sistemul MySMIS 2014 funcţionează în acest moment cu mari sincope.
Aplicaţia MySMIS 2014 este deja faimoasa aplicaţie informatică (web-based) pe care Ministerul Fondurilor Europene ar fi trebuit, cu suportul tehnic al STS, să o realizeze atât pentru uzul tuturor aplicanţilor la fondurile europene cât şi pentru toţi cei ce au atribuţii în gestionarea acestor fonduri şi nu în ultimul rând, pentru toţi cei ce controlează cum se cheltuie banii europenilor (sau banii europeni?), fie ei din România sau din partea Uniunii Europene.
MySMIS 2014 trebuia să fie gata, aşa cum îi spune şi numele, în, corect, anul 2014. Comisia Europeană condiţionează de finalizarea aplicaţiei MySMIS acreditarea noului sistem de gestionare, monitorizare şi control al alocării financiare aferente cadrului financiar 2014-2020, fiind una din condiţionalităţile ex-ante. Scopul final urmărit de Bruxelles este acela de reducere a birocraţiei ce o parcurge un beneficiar de fonduri europene în a-şi atinge scopul comun, implementarea unui proiect de succes.
Cum sunt stabilite codurile CAEN eligibile la finanţare pe diferitele programe, cine stabileşte grilele de punctare?
Pentru formarea unei imagini de ansamblu a chestiunii recomand articolul “5 soluţii pentru aplicaţia MySMIS 2014”, publicat pe data de 12 august a.c. pe http://www.finantare.ro.
Din păcate, deşi la eveniment a participat şi ministrul fondurilor europene, timpul de 90 de minute a fost mult prea scurt pentru a fi abordat şi acest subiect şi multe alte subiecte practice de care se lovesc acum potenţialii aplicanţi şi noii semnatari ai contractelor de finanţare. Mulţi antreprenori locali întreabă cum sunt stabilite codurile CAEN eligibile la finanţare pe diferitele programe, cine stabileşte grilele de punctare?
Din fericire, organizatorii evenimentului ne asigură că aceste întrebări şi altele pot fi adresate Comisiei Europene utilizând hashtag-urile #EUdialogues şi #InvestEU. Tot aici veţi putea regăsi relatări de la eveniment, inclusiv câteva filmări personale (neprofesioniste – îmi cer scuze pentru calitatea conţinutului) din care sper că se poate face o idee cu privire la subiectele abordate.
Din păcate, cu excepţia bunelor intenţii cu privire la diferitele aspecte semnalate de către participanţi, informaţii concrete cu privire la chestiuni concrete nu prea ar fi de relatat. Este de subliniat faptul că totuşi prim-ministrul României pare conştient de necesitatea ca în următoarea alocare financiară (noi nu am intrat “în pâine” în alocarea prezentă, 2014-2020) accentul să nu fie mutat exclusiv pe finanţări de tip fonduri de investiţii mixate cu credite bancare şi ca ajutoarele financiare comunitare către ţări precum România să rămână, în cât mai mare măsură, de tip grant. Este ştiut că Bruxellul încearcă promovarea şi impunerea soluţiei de tip “fonduri de investiţii cu efect multiplicator, cu accent pe atragerea creditării de la bănci şi fonduri private” (Dacian Cioloş, 2016) şi este bine ca România să îşi pună problema de pe acum despre cum vor arăta regulile pe următoarea alocare. Este evident faptul că finanţările de tip grant, adică pe sistemul depunerii unei cereri de finanţare cu un buget compus din ajutorul nerambursabil, contribuţia eligibilă a beneficiarului şi la care se adugă chetuielile neeligibile (cel puţin) şi cele neprevăzute (pentru cei păţiţi) sunt mai accesibile şi de preferat pentru beneficiarii români.
Având în vedere decalajele dintre economiile vest-europene şi cea a României şi a ţărilor din zonă, ar fi benefic ca banii europenilor (sau banii europeni, cum preferaţi – dar să nu uităm că, de exemplu, suma estimată a contribuţiei României la Fondul European de Dezvoltare este de 81.311,9 mii lei) să fie gândiţi spre a contribui efectiv la politica de coeziune a CE.
Marian GHIONU, Consultant Fonduri nerambursabile
