Femeile au contribuit mai mult decât bărbaţii la diversitatea genetică a speciei umane, din momentul în care primii oameni moderni au plecat din Africa, acum 70.000 de ani, potrivit unui studiu, iar acesta ar putea fi rezultatul unui număr mai mic de bărbaţi care s-au împerecheat cu mai multe femei.
Deşi legile biologiei spun că ADN-ul masculin şi cel feminin contribuie în proporţii relativ egale la apariţia următoarei generaţii, aceste reguli nu spun nimic despre câţi dintre reprezentanţii fiecărui sex trebuie să fie implicaţi în proces pentru perpetuarea susţinută a speciei.
Potrivit theguardian.com, cercetătorii germani au descoperit că, de-a lungul istoriei umanităţii, numărul mamelor l-a depăşit în mod regulat pe cel al taţilor, ceea ce înseamnă că mai multe femei au transmis genele lor generaţiilor următoare comparativ cu bărbaţii .
Este posibil ca, în trecut, numărul femeilor să fi fost mult mai mare decât al bărbaţilor, un dezechilibru care ar putea explica rezultatele cercetării. Dar experţii indică drept posibilă explicaţie şi prejudecăţile culturale, din cauza cărora un număr relativ mic de bărbaţi a întreţinut relaţii sexuale cu mai multe femei, iar acestea se mutau de obicei pentru a locui cu partenerul lor.
Contribuţia genetică
"Imaginaţi-vă o populaţie de o sută de femei şi o sută de bărbaţi. Dacă toate femeile şi doar un bărbat se reproduc, atunci, în condiţiile în care ambele sexe contribuie în mod egal la apariţia următoarei generaţii, contribuţia genetică masculină vine de la un singur bărbat", a explicat Mark Stoneking, cercetătorul care a condus studiul la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă. Astfel, următoarea generaţie va avea acelaşi cromozom Y, dar 100 de seturi diferite de ADN mitocondrial, care este transmis exclusiv pe linie maternă.
Cercetătorii germani au analizat datele obţinute după studierea genomurilor a 623 de bărbaţi din 51 de grupuri populaţionale de pe glob, comparând diversitatea genetică a cromozomului masculin Y cu diversitatea ADN-ului mitocondrial al acestor bărbaţi.
Experţii au descoperit că diferenţele genetice între grupurile populaţionale erau de fiecare dată mai mari în cazul cromozomului Y comparativ cu ADN-ul mitocondrial. Singura excepţie apărea la grupul populaţional din Asia de Est.
Folosind modele computerizate, cercetătorii au demonstrat că diferenţele privind diversitatea genetică au apărut în condiţiile în care mai multe femei decât bărbaţi s-au reprodus de-a lungul istoriei umanităţii. Potrivit acestor simulări, o populaţie ancestrală de 60 de femei şi 30 de bărbaţi s-a reprodus în Africa, înainte ca oamenii să părăsească acest continent. În perioada primei migrări a homo sapiens, acum 70.000 de ani, numărul acestora a scăzut la circa 25 de femei şi 15 bărbaţi. Populaţia ar fi numărat mai mulţi indivizi, dar doar cele 25 de femei şi 15 bărbaţi se reproduceau şi contribuiau astfel la diversitatea genetică a generaţiilor viitoare.
100 de femei la 30 de bărbaţi
Pe măsură ce omul modern a ajuns în Europa, acum 45.000 de ani, raportul dintre mame şi taţi a ajuns la 100 de femei la 30 de bărbaţi, potrivit lui Stoneking, al cărui studiu a apărut în revista Investigative Genetics.
În cazul populaţiilor statice, diversitatea genetică scade de-a lungul timpului din cauza indivizilor care nu au copii, a căror moştenire genetică nu este transmisă, astfel, mai departe. Dar obiceiul ca femeile să se mute pentru a locui cu partenerul lor a ajutat la stoparea declinului genetic, prin aducerea de ADN proaspăt.
"Am descoperit existenţa unor diferenţe semnificative în istoria bărbaţilor şi a femeilor din diferite părţi ale lumii. Înţelegerea motivelor şi a proceselor social-istorice care au dus la apariţia acestor diferenţe este scopul unor studii la care lucrăm acum", a spus Mark Stoneking.
