De ce s-a produs cutremurul din Nepal | Obiectiv Vocea Brailei Mergi la conţinutul principal

De ce s-a produs cutremurul din Nepal

Cel mai mare cutremur care a zguduit Nepalul în ultimii 81 de ani, produs sâmbătă şi care a avut o magnitudine de 7,8, urmat duminică de mai multe replici, dintre care cea mai puternică a fost de 6,7, este rezultatul ciocnirii a două mari plăci tectonice, cea indiană şi cea euroasiatică, explică specialiştii de la Institutul american de geofizică (USGS).
„Placa indiană avansează către Tibet cu o viteză de ordinul a 2 centimetri pe an şi încearcă să intre sub platoul tibetan", a detaliat Jerome Vergne, seismolog la Observatorul pentru Studierea Pământului din Strasbourg. „Această suprapunere nu se face continuu, ci sacadat. Acolo a avut loc o asemenea mişcare bruscă foarte mare, adică o ruptură brutală pe falia dintre cele două plăci", a mai spus el.

Urmează o perioadă delicată

Replici, potenţial foarte puternice, ale cutremurului de sâmbătă sunt previzibile în lunile şi anii care vor urma în Nepal, unde cercetătorii se aşteaptă la „seisme majore". Cutremurul de sâmbătă a fost cauzat de ruptura unei mari falii, care a generat unde cu atât mai puternice cu cât fenomenul a fost foarte rapid. Ruptura a început la nord-vest de capitala ţării, Kathmandu, şi s-a propagat către est, pe aproximativ o sută de kilometri. „Partea superficială, de la sud de Kathmandu, nu s-a spart, ceea ce înseamnă că zona nu a fost complet deblocată de acest seism", aşa încât anii următori vor fi „o perioadă delicată", a apreciat Pascal Bernard, seismolog la Institutul pentru fizica globului pământesc din Paris.

Ciocnire a plăcilor tectonice

Această ciocnire a plăcilor tectonice stă la originea lanţului Munţilor Himalaya, regiune unde există falii imense, cu planuri înclinate foarte lungi, care pot genera mari zone de contact. În zona himalayană se vor mai înregistra cutremure de mare intensitate, care pot depăşi chiar magnitudinea celui de sâmbătă, a atras atenţia Pascal Bernard, precizând că acest lucru se poate întâmpla „în câteva zeci sau chiar sute de ani". „Răul abia urmează, dar s-ar putea să se întâmple peste câteva secole", a apreciat el.
Înaintea celui de sâmbătă, un mare cutremur s-a produs - din cauza apropierii plăcilor tectonice - în 1934 la Kathmandu, iar anterior acestuia, în anul 1255, menţionează agerpres.ro.

Unde sunt promisele sisteme de avertizare a seismelor?

După decenii de studii şi cercetări în domeniu, abilitatea omului de a prezice cutremurele este ca şi inexistentă, recunoaşte Peggy Hellweg, seismolog la Laboratorul Berkeley al Universităţii California, relatează agerpres.ro.
Primele menţionări ale unor cutremure în regiunea Nepalului datează din secolul XIII, iar periodicitatea seismelor puternice în zonă este de o dată la aproape 75 de ani. În istoria seismică a Nepalului şi a celorlalte regiuni active ale planetei un lucru rămâne constant: nimeni nu ştie cu exactitate când se va produce următorul cutremur.
Regiunea din jurul oraşului Kathmandu a trăit seisme puternice, soldate cu victime şi pagube materiale importante în anii 1934 şi 1988. La începutul acestei luni experţi internaţionali s-au reunit în capitala Nepalului, decretând că viitorul mare cutremur va avea loc în următoarele două decenii. S-a produs în următoarele zile!

Secunde preţioase

Dacă predicţia seismelor cu zile sau săptămâni înainte rămâne un obiectiv îndepărtat, progresul ştiinţific şi tehnologic face posibilă detecţia unor seisme cu câteva secunde sau chiar minute înainte ca undele seismice să se facă simţite. Aceste minute sau secunde ar putea salva vieţi, însă opinia specialiştilor este împărţită cu privire la folosirea acestor sisteme de alertă, iar costurile implementării lor sunt foarte ridicate. Sistemele de avertizare antiseismică au fost instalate în doar câteva zone cu risc ridicat, spune Hellweg. De astfel de sisteme dispun Mexic, Japonia şi SUA. California are sistemul ShakeAlert, unul dintre cele mai avansate. Aceste sisteme constau în staţii dotate cu seismografe care pot detecta undele P, unde non-destructive produse de un cutremur, care se propagă mai rapid decât undele S, cele cu potenţial destructiv. Odată ce undele P ajung la o staţie seismică, informaţia privind producerea unui cutremur este transmisă telefonic, pe internet şi prin satelit către laboratoare şi este preluată de calculatoare care folosesc algoritmi avansaţi pentru a calcula originea şi magnitudinea cutremurului care a generat aceste unde. Astfel, sistemul ShakeAlert a alertat autorităţile din zona Golfului San Francisco cu 5 până la 10 secunde înainte de producerea seismului din Napal, din 2014. "Dacă Nepalul ar fi dispus de o reţea seismică similară celei din Nordul Californiei oamenii din Kathmandu ar fi fost probabil avertizaţi cu 15 - 20 de secunde înainte de producerea seismului".

Sunt scumpe şi deloc perfecte

Aceste sisteme nu sunt ieftine. Costurile unui astfel de sistem pentru întreaga coastă de vest a SUA s-ar ridica la 38,3 miloane dolari, conform U.S. Geological Survey (USGS), plus 16,1 milioane, costuri anuale de operare şi întreţinere. Incepând din 2012, sistemul feroviar Bay Area Rapid Transit din regiunea San Francisco dispune de un sistem de avertizare ShakeAlert. In cazul unui seism, un semnal emis frânează automat trenurile BART înainte de resimţirea undelor S ale unui cutremur cu magnitudinea de cel puţin 4 grade cu epicentrul în regiune sau de 5 grade cu epicentrul în altă zonă. Astfel sunt preîntâmpinate potenţiale catastrofe feroviare. Pe de altă parte, sistemul nu este perfect. Dacă epicentrul este chiar în zona Golfului San Francisco, sistemul de avertizare devine inutil pentru că seismografele vor detecta undele P în aproape acelaşi timp cu undele S.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053, 0740-080289
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro