Popularitatea lui Emmanuel Macron a scăzut în luna iulie până la cel mai mic rating pentru un președinte francez la două luni de la încheierea mandatului său. Potrivit sondajelor, numărul celor care aveau în luna iulie o părere bună despre activitatea lui Macron, ca şef al statului, ajunsese la 54%, de la 64 de procente, în iunie.
Situaţia în care se găseşte acum Emmanuel Macron este comparabilă cu cea a lui Jaques Chirac, care în 1995, la trei luni după instalarea la Élysée, pierduse deja 20 de puncte.
Reuters nota, recent, că până şi socialistul Francois Hollande, devenit în final cel mai nepopular preşedinte al Franţei, păstra, la două luni de la preluarea funcţiei supreme, o cotă de populariate de 55%.
O posibilă expicaţie pentru prăbuşirea cotei de popularitate ar fi intrarea în linie dreaptă cu o suită de măsuri nepopulare, asumate de preşedintele Macron.
Din acest punct de vedere, arată Reuters, luna iulie a fost una dificlă pentru liderul de la Paris: reduceri de cheltuieli militare, în urma cărora şeful forţelor armate, Pierre de Villiers, a demisionat, dar şi noi reforme în priviţa taxelor şi a altor chelutieli bugetare.
Potrivit The Guardian, adminsitraţia de la Paris are în vedere tăieri bugetare ce nu se limitează la armată şi care vor afecta o plajă largă de beneficiari, inclusiv studenţii. Totodată, la orizont se profilează şi reforma legislaţiei muncii sau amânarea unor reduceri de taxe, totul pentru ca Parisul să se poată încadra într-un deficit bugetar rezonabil.
"Când faci reforme îţi asumi riscul ca la un moment dat să nu mai fi pe plac", a declarat un parlamentar din tabăra Macro, potrivit The Guardian.
Nu în ultimul rând, preşedintele Emmanuel Macron se confruntă acum şi cu aşa-numita problemă a „Primei doamne”. O petiţie împotriva acordării acestui statut lui Brigitte Macron, lansată în urmă cu două săptămâni pe internet, a adunat până duminică peste 150.000 de semnături.
