În incinta "Complexului de Porci" Brăila zace gunoi de grajd fermentat neridicat de ani de zile şi strâns în grămezi de mii de tone. Staţia de epurare a unităţii se află într-o stare deplorabilă, iar apele deversate în Dunăre depăşesc normele de poluare aprobate. Acestea au fost concluziile unui control efectuat de Garda de Mediu Brăila, în perioada 14-16 iulie. Comisarii au aplicat o amendă de 350 milioane de lei vechi, iar noua conducere a instituţiei dă asigurări că verificările vor continua şi toate neregulile vor fi sancţionate.
Obrazul subţire cu cheltuială se ţine, spune o zicală românească. Dar obrazul gros? Păi, dacă e să o luăm logic, înseamnă că obrazul gros se întreţine cu zgârcenie şi cu nepăsare. Vorbind în termeni moderni, am putea spune şi cu lipsă de investiţii. În Brăila, avem un exemplu concret: acţionarii şi conducerea "Complexului de Porci" SA. De ani de zile, brăilenii se plâng că nu mai pot suporta valurile de duhoare care vin periodic dinspre această fermă de porci situată la marginea oraşului. La cât s-a bătut monedă pe acest subiect, şi cel mai puţin sensibil dintre oameni s-ar fi simţit cu musca pe căciulă şi ar fi luat măsuri. Normal ar fi fost să se investească în tehnologii moderne, capabile să reducă puternic mirosul provenit din exploatarea porcilor. În cazul "Complexului de Porci" SA, patronat de familia omului de afaceri Gheorghe Caruz, autorităţile de mediu au acordat termen până în 2011 pentru efectuarea acestor investiţii, pe motiv că sumele necesare, de ordinul sutelor de mii de euro, sunt prea mari şi nu pot fi alocate pe termen scurt. Un control efectuat acum două săptămâni de comisarii Gărzii de Mediu Brăila a relevat că la "Complexul de Porci" nu numai că nu se investeşte în tehnologii de ultimă generaţie, dar nici măcar nu se face o banală curăţenie, care ar reduce semnificativ putoarea ce se răspândeşte de acolo. Comisarii de mediu au avut surpriza să constate că pe o platformă betonată din incinta unităţii se găsesc mii de tone de resturi de bălegar puse la uscat. Este vorba, practic, de nămolul scos din bazinele de decantatare ale staţiei de epurare, nămol rezultat din bălegar, urină de porc şi ape uzate provenite de la spălarea halelor. În mod normal, acest nămol trebuie ţinut în aer liber maxim 13 luni, timp în care se transformă în compost propice utilizării ca îngrăşământ natural. Comisarii de mediu au găsit, însă, în ferma lui Caruz, nămol pus la compostat încă din 2007. Este vorba despre 583,6 tone de astfel de materie organică depozitată în 2007, 2.224 t depozitate în 2008 şi 1.430 t depozitate de la începutul anului în curs. După cum ne-a informat Marian Dragomir, directorul coordonator adjunct al Comisariatului Judeţean Brăila al Gărzii Naţionale de Mediu, cel puţin 1.000 tone de compost au depăşit de mult cele13 luni, perioada maximă de depozitare pe platforma betonată. Ele ar fi trebuit valorificate deja ca îngrăşământ natural, însă conducerea fermei nu a respectat această cerinţă legală. Lăsat în aer liber, nămolul respectiv fermentează iar şi iar, după fiecare ploaie care îl udă, răspândind în atmosferă mirosurile ce îi exasperează pe brăileni.
Garda de Mediu a somat firma lui Caruz să înceapă demersurile necesare obţinerii de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi a aprobării pentru valorificarea compostului ca îngrăşământ natural. Numai că îndepărtarea acestuia nu se va putea face în următoarele două luni. "Dacă s-ar răscoli acum cu un buldozer grămada aceea imensă de nămol provenit de la staţia de epurare a unităţii, probabil că toţi brăilenii ar trebui să se mute din oraş. Mirosul degajat ar fi insuportabil, pe o rază de câţiva kilometri. Din acest motiv, unitatea a fost somată să obţină documentele necesare valorificării compostului. Operaţiunea propriu-zisă de îndepărtare a acestora nu se va putea face, însă, decât la toamnă, după ce se va răci vremea", ne-a explicat Marian Dragomir, şeful Gărzii de Mediu Brăila.
Amendă de 350 milioane de lei vechi
În timpul controlului efectuat în perioada 14-16 iulie, comisarii de mediu au constatat şi alte nereguli la "Complexul de Porci" Brăila SA. Astfel, staţia de epurare a unităţii se afla într-o stare deplorabilă, spaţiul dintre bazinele decantoare fiind plin de bălării. S-a dat termen ca până la 15 august locaţia să fie sistematizată corespunzător. De asemenea, una dintre conductele de canalizare era aproape colmatată. Şi această problemă trebuie rezolvată, până la jumătatea lunii august.
Un alt aspect foarte grav constatat de comisari a fost depăşirea valorilor maxime acceptate ale indicatorilor fizico-chimici din apele deversate în Dunăre de "Complexul de Porci". Probele de laborator au identificat depăşiri la indicatori precum azot total, consum biochimic de oxigen sau materie organică în apă nedizolvată. Pentru aceste nereguli, firma a fost amendată cu 35.000 lei (350 milioane de lei vechi).
Din câte se vede, schimbarea conducerii Gărzii de Mediu Brăila a adus o nouă abordare a problemei "Caruz". Anul trecut, la conducerea instituţiei s-a aflat Dan Grigorescu, coleg de partid cu Gheorghe Caruz, la PNL. Aşa s-ar putea explica, poate, faptul că până acum nu s-au văzut grămezile de compost fermentat care zac în curtea fermei de ani de zile. Recent, Marian Dragomir a reuşit să anuleze o dezbatere publică în privinţa "Complexului de Porci", programată la "Green Club", un restaurant patronat tot de familia Caruz şi situat la câţiva kilometri de oraş. În cadrul respectivei dezbateri, toţi brăilenii interesaţi trebuie să aibă posibilitatea să îşi spună punctul de vedere referitor la revizuirea autorizaţiei integrate de mediu a "Complexului de Porci". Tocmai din acest motiv, Garda de Mediu Brăila a solicitat Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Galaţi, instituţia care dă avize în această chestiune, să aprobe desfăşurarea dezbaterii la Casa Tineretului, la o dată şi oră cât mai accesibile, astfel încât să poate participa oricine.
