• bolile de inimă reprezintă cea mai frecventă cauză de deces în Brăila, urmată de afecţiunile tumorale, în traducere populară cancer • dacă vorbim de cauze violente de deces, sinuciderile fac din ce în ce mai multe victime, urmate de accidentele rutiere • acesta ar fi răspunsul în forma cea mai simplistă la întrebarea “De ce mor brăilenii?” • anual, mii de pacienţi mor din cauza problemelor cardiace în contextul în care zeci de mii de persoane sunt în evidenţele medicilor cu afecţiuni cardiovasculare • îngrijorător este faptul că pacienţii sunt din ce în ce tineri • aşa că medicii specialişti recomandă analize cel puţin o dată pe an, monitorizarea tensiunii arteriale, şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos • aşa cum aminteam mai devreme, Brăila mai are o problemă cu decesele violente, unde pe primul loc se situează cei care se sinucid prin spânzurare, fenomen care a căpătat amploare de câţiva ani • psihologii atrag serios atenţia asupra numărului în creştere a brăilenilor cu gânduri suicidare
Bolile cardiovasculare sunt “duşmanul” de moarte al brăilenilor, la propriu. Într-un judeţ cu spor natural negativ continuu în ultimii ani, afecţiunile aparatului circulator nu numai că sunt în creştere, dar şi decesele sunt mai multe de la un an la altul, din cauza acestor boli. Mai mult, potrivit specialiştilor din sistemul medical, afecţiunile cardiovasculare reprezintă cea mai frecventă cauză a deceselor la nivel mondial. Pacienţii de la Cardiologie sunt din ce în ce mai tineri, pentru că muncesc mai mult, sunt mai stresaţi, fumează şi consumă cafea în exces, potrivit dr. Bogdan Minescu, medic primar cardiolog, din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila.
O altă statistică “neagră” arată că morţile violente, adică cele de tipul sinuciderilor, omuciderilor, accidentelor rutiere mortale, au un “trend” ascendent în judeţul nostru, iar primul loc este ocupat, de prin 2014 încoace, de brăilenii care aleg să-şi pună ştreangul de gât, crezând că aşa vor scăpa de problemele care-i macină. Psihologii trag un semnal de alarmă, susţinând că suicidul a devenit o problemă majoră în lumea contemporană. În cele ce urmează, vă prezentăm o analiză marca “Obiectiv Vocea Brăilei” care-şi propune identificarea principalelor cauze de deces în rândul brăilenilor, altfel spus un răspuns concret şi documentat la întrebarea “Din ce cauze mor brăilenii?”.
Cazurile de hipertensiune arterială şi obezitate, în creştere
O realitate cruntă care dovedeşte că judeţul are zeci de mii de locuitori bolnavi, boli ce duc la deces dacă nu sunt tratate la timp. O statistică de la Direcţia de Sănătate Publică Brăila arată că zeci de mii de brăileni “îngroaşă” rândul bolnavilor de inimă, iar numărul lor este într-un ritm alert de creştere. Concret, vorbind pe cifre, în anul 2013, existau în judeţul nostru 41.775 de oameni care aveau hipertensiune arterială, iar în 2014, aceştia au fost în număr de 43.019. În 2016, brăilenii cu hipertensiune arterială erau în număr de 49.882, cu 8.107 mai mulţi decât în 2013.
O altă afecţiune frecvent întâlnită în rândul locuitorilor de pe teritoriul brăilean este cardiopatia ischemică, adică suferinţa muşchiului cardiac produsă de îngustarea sau blocarea arterelor coronare. Creşterea numărului de îmbolnăviri este una lentă. Spre exemplu, în 2013, existau 17.879 brăileni cu cardiopatie ischemică, iar în 2016, erau 18.646, cu 767 mai mulţi.
Şi diabetul este o problemă gravă în rândul brăilenilor. Tulburările metabolismului sar de ordinul miilor. În 2013, în statisticile DSP, figurau 10.072 de diabetici, iar în 2016, numărul acestora a ajuns la 11.270.
Pe locul patru în topul trist al celor mai frecvente afecţiuni de care suferă brăilenii se află bolile pulmonare obstructive cronice. Adică bronşita cronică, emfizemul, astmul şi bronşiectaziile. În 2013, existau 6.323 de suferinzi, iar în 2016, numărul acestora a ajuns la 7.697.
Deşi pe locul cinci, obezitatea “atinge” din ce în ce mai mulţi brăileni, numărul crescând într-un ritm alert. În 2013, erau 5.139 de brăileni cu o masă corporală exagerată, cu multe kilograme peste greutatea normală. În anul următor, au fost 6.493 de suferinzi de obezitate, iar în 2015, numărul lor a ajuns la 7.197. În 2016, cazurile de obezitate au fost în număr de 7.697, cu 2.558 mai mulţi faţă de 2013.
Toate aceste boli pot duce la deces, dacă nu sunt tratate la timp, cu ajutorul medicilor specialişti.
Din ce în ce mai mulţi brăileni răpuşi de probleme cardiace
Întorcându-ne la cauzele frecvente ale deceselor în Brăila, menţionăm că numărul morţilor creşte de la un an la altul. Statistic, morţile se împart în două categorii: violente şi neviolente. Am ales pentru analiză anii 2014, 2015 şi 2016.
În această perioadă, numărul deceselor înregistrate la Serviciul Public Locativ de Evidenţă a Persoanei (SPCLEP) Brăila este din ce în ce mai mare. La fel şi numărul autopsiilor efectuate la Serviciul de Medicină Legală (SML) Brăila.
În 2014, au fost 4.455 de persoane decedate, cu domiciliul stabil în judeţul nostru, potrivit DSP. Dintre acestea, 2.484 de brăileni au decedat din cauza bolilor aparatului circulator, reprezentând un procent de 55,7%. Aceştia sunt urmaţi de bolnavii răpuşi de tumori, în număr de 996 (22,36%). Din cauza afecţiunilor aparatului respirator, au murit 260 de oameni, iar bolile digestive au făcut 243 de victime în rândul brăilenilor.
Chiar şi în rândul persoanelor autopsiate la Morgă au existat bolnavi al căror deces a survenit în urma problemelor cardiovasculare. De asemenea, în rândul morţilor neviolente înregistrate la Serviciul de Medicină Legală, aceste afecţiuni fatale sunt printre cele mai frecvente. Din totalul de 269 de necropsii efectuate de medicii legişti în 2014, 142 de cazuri s-au dovedit a fi morţi neviolente. 41 de brăileni au decedat din cauza problemelor respiratorii, iar 38 au fost suferinzi de boli ale inimii. Trebuie menţionat că aproape toţi pacienţii care mor în spitale ajung la morgă, urmând ca medicii legişti să stabilească dacă a fost vorba de o moarte violentă sau neviolentă.
În 2015, au fost înregistrate 4.575 de decese la SPCLEP, iar medicii legişti au efectuat 328 autopsii, dintre care 191 au fost morţi neviolente. Atunci, 2.660 de brăileni au murit din cauza bolilor aparatului circulator, adică un procent de 58%, mai mulţi cu 100 faţă de anul anterior. Alte 894 de persoane au decedat din cauza tumorilor, iar 261 de brăileni au avut probleme cu aparatul respirator, care au dus la deces. Afecţiunile digestive au făcut 254 victime. În evidenţele SML Brăila, există 89 de morţi cauzate de aceleaşi afecţiuni ale inimii şi 41 de cazuri în care bolile respiratorii au răpus pacienţii. În acel an, 3 persoane diagnosticate cu tuberculoză au murit şi alte 4 suferinde de ciroză hepatică.
Pentru 4.613 au fost eliberate certificate de deces în cursul anului 2016, cu 38 mai multe persoane decedate faţă de 2015 şi cu 158 mai multe faţă de 2014. “Topul” negru al cauzelor decesului în rândul brăilenilor rămâne acelaşi ca în anii anteriori: bolile aparatului circulator au răpus 2.694 persoane, tumorile au dus la decesul a 937 persoane, iar afecţiunile respiratorii au făcut 222 de victime. Alţi 221 brăileni au murit din cauza problemelor digestive.
Medicii legişti au efectuat 338 autopsii şi au constatat că 197 de cazuri sunt morţi neviolente. Din această ultimă categorie, 54 de persoane au decedat din cauza bolilor cardiovasculare, 31 au avut afecţiuni respiratorii care le-au fost fatale, iar 8 persoane au fost suferinde de afecţiuni ale aparatului digestiv.
Dr. Minescu: «Infarctul se manifestă mai grav la pacienţii tineri faţă de cei în vârstă»
Medicul primar cardiolog, dr. Bogdan Minescu, din cadrul SJU Brăila, ne-a declarat că numărul pacienţilor internaţi la secţia Cardiologie creşte de la o zi la alta cu 10-15 persoane. Acesta a mai spus că bolile de inimă sunt cea mai frecventă cauză de deces pe plan mondial, nu numai la Brăila. “În lumea civilizată, principala cauză de deces este boala cardiovasculară. Oamenii se îmbolnăvesc din mai multe cauze. Pe primul loc ar fi alimentaţia care, odată cu uşurarea accesului la alimente, omul mănâncă mai mult, mănâncă mai gras şi mai dulce. Pe locul doi este sedentarismul, adică lipsa mişcării pentru că, acum, omul le are pe toate la îndemână. Fumatul, consumul de alcool sunt alte două cauze de îmbolnăvire a inimii, precum şi creşterea vârstei speranţei de viaţă. Cu cât omul este mai în vârstă, cu atât bolile degenerative, printre care şi cele cardiovasculare, sunt mai frecvente”, ne-a precizat dr. Minescu.
Medicul trage şi un semnal de alarmă, pentru că pacienţii care-i calcă pragul sunt din ce în ce mai tineri, un lucru foarte grav. “Boala de inimă apare la oameni din ce în ce mai tineri. Dacă se întâmplă să facă accidente coronariene, adică infarct, fac forme mai grave. Deşi pare paradoxal, inima vârstnicului este mai pregătită, cu ischemia,cu scleroze coronariene de mai multă vreme. La pacientul tânăr, boala de inimă se manifestă mai rău. Sunt din ce în ce mai mulţi tineri pacienţi. Aceştia muncesc foarte mult, sunt stresaţi, fumează, consumă cafea în exces”, a adăugat acesta.
Dr. Bogdan Minescu are şi recomandări pentru evitarea bolilor cardiovasculare. Acesta a pus un accent deosebit pe analizele care trebuie făcute anual, iar medicul de familie să le interpreteze şi să decidă dacă este cazul ca pacientul să fie trimis la un medic specialist. Pe lângă aceste analize, unde se urmăreşte în special, valoarea glicemiei şi a colesterolului, omul ar trebui să ceară imediat ajutor medical dacă simte dureri în piept.
Tot mai multe cazuri de suicid prin spânzurare
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 3.000 de oameni se sinucid în fiecare zi în întreaga lume, iar 1 milion de oameni se sinucid anual, ceea ce înseamnă un caz de suicid la fiecare 40 de secunde. La Brăila, nu putem vorbi de ordinul sutelor, ci de ordinul zecilor de persoane care aleg suicidul ca o variantă disperată de ieşire din toate problemele pe care le întâmpină, în viziunea lor.
Numărul morţilor violente rămâne, uşor constant în perioada analizată. În 2014, medicii legişti au avut de-a face cu 142 de asemenea cazuri, în 2015 au fost 137 decese violente, iar în 2016, 141. Dar să le luăm pe rând.
În 2014, au fost 34 de brăileni care s-au spânzurat, iar alţi 29 au fost victime ale accidentelor rutiere ori feroviare. La acestea, se adaugă 7 cazuri de omor. În anul următor, suicidul prin spânzurare a făcut 41 de victime, iar 34 de persoane au murit în accident de maşină ori călcate de tren. De asemenea, au fost înregistrate 12 cazuri de omucideri.
Anul trecut, au fost 141 de morţi violente, dintre care 34 de sinucideri prin spânzurare, 45 de victime ale accidentelor rutiere sau de tren şi un singur caz de omucidere.
Legat de preponderenţa actului de suicid în rândul brăilenilor, psihologul Edi Bucureşteanu ne-a precizat că această problemă a devenit una majoră în toată lumea, iar reducerea ratei suicidului trebuie să devină un obiectiv important. “Referitor la tema extinsă a suicidului, după părerea mea, putem vorbi de trei etape: ideaţia suicidară, tentativa de suicid, suicidul fatal. Prima etapă este un strigăt de disperare, dorinţa de viaţă fiind în acest caz mai mare decât cea de moarte. Cred că, în această etapă se poate interveni cu succes în cele mai multe cazuri. În a doua etapă, cea a tentativei, subiectul vrea să moară, însă mai poate fi convins să trăiască. Avem de-a face cu un act ratat. Şi în acest caz, cu tact şi abilitate, şansele de a reuşi anularea altor tentative sunt destul de mari. De asemenea, trebuie menţionat şi faptul că nu orice tentativă de suicid corespunde unei dorinţe de moarte, existând situaţii în care tentativa de suicid nu este altceva decât o formă de şantaj. (...) În fine, în cazul suicidului fatal, dorinţa de moarte este mai mare decât dorinţa de viaţă. Sugrumat de probleme, subiectul nu mai poate fi ajutat şi nu se mai poate face nimic. Premeditarea, cum ar fi cumpărarea de medicamente sau arme, denotă o patologie psihiatrică, moartea în acest caz este dorită cu adevărat şi apare ca unică soluţie în faţa suferinţei. Trebuie să precizez că nu există «reţete de succes», metode care să anuleze riscul suicidar. Cineva spunea, la un moment dat, că «tentativele de suicid apar brusc, ca un tunet pe cer aparent senin». Înclin să-i dau dreptate şi de aceea cred că putem fi atenţi la anumite nuanţe şi semnale pe care ni le transmit cei apropiaţi. Ameninţările trebuie mereu luate în considerare, chiar dacă sunt făcute impulsiv-instinctiv, în momente de furie”, este de părere Edi Bucureşteanu.
Acesta îi sfătuieşte pe toţi care au cunoştinţă despre o persoană cu gânduri de suicid să apeleze cât mai curând posibil la ajutorul unui specialist, medic, psiholog, terapeut, astfel încât cel sau cea care intenţionează să-şi pună capăt zilelor să fie evaluată de cineva competent. “Sinuciderea lasă în urma sa multă durere şi suferinţă. Nu rezolvă problemele de care fuge cineva ce alege această variantă, ba chiar în anumite situaţii le transmite pe umerii altcuiva. De cele mai multe ori, pe umerii cuiva drag”, a adăugat psihologul Bucureşteanu.
