Vânat, tranşat, jupuit, decapitat - violenţa cu care a fost ucis leul Cecil, animal emblematic al parcului naţional Hwange din Zimbabwe, a declanşat un val de emoţie în toată lumea. Această emoţie are la bază mecanisme psihologice şi filozofice, explicaţii posibile fiind o reacţie de clasă sau evoluţia conştiinţelor, comentează site-ul 20minutes.fr, citat de Agerpres.
Potrivit cifrelor asociaţiei LionAid, 1.166 de lei ar fi fost ucişi şi aduşi în Europa între 2008 şi 2012. Însă indignarea apărută ca urmare a urmăririi şi uciderii lui Cecil se sprijină pe diferite pârghii de ordin psihologic şi filozofic. Veronique Servais, psiholog şi cercetător în domeniul antropologiei, specializată în comunicarea între oameni şi animale, înţelege emoţia provocată de tragedie: „Nu numai uciderea unui animal nobil şi cunoscut, dar şi faptul că oricine poate ucide cu condiţia să plătească au dus la asemenea reacţie", arată ea.
Dentistul Walter Palmer, cel care l-a omorât pe Cecil, ar fi plătit aproape 50.000 de dolari pentru a vâna animalul. Şi componenta financiară a cântărit greu în mobilizarea care a urmat după publicarea primelor articole pe acest subiect, este de părere antropologul: „La acest lucru se adaugă probabil o reacţie de clasă: prin urmare, «bogaţii» pot cumpăra totul, chiar şi ceea ce nu se cumpără", afirmă Veronique Servais.
Corine Pelluchon, profesor de filozofie la Universitatea Franche-Compte (Besancon), specialist în problema animalelor, este de aceeaşi părere: „Masacrarea leului Cecil dovedeşte faptul că unii oameni consideră încă animalele obiecte. Le vânează sau le urmăresc pentru a le domina, pentru a-şi pune în valoare puterea asupra lor. Aici este vorba despre vânătoare fiindcă astăzi ea nu mai răspunde niciunei necesităţi alimentare şi reflectă vidul interior al unui om care are nevoie să arate un trofeu pentru a simţi că există", afirmă ea.
Pelluchon vede în mobilizarea apărută după uciderea brutală a lui Cecil o evoluţie a societăţii: „Acest lucru nu ar fi fost posibil acum zece ani. Tot mai multe voci afirmă că demnitatea umană trece prin respectul faţă de animale. Chiar şi papa Francisc, în enciclica sa, menţionează «valoarea intrinsecă a animalului»", încheie profesoara de filozofie.
Într-un comunicat difuzat marţi, Walter Palmer, mare amator de vânătoare şi safari, şi-a exprimat regretul, aruncând însă vina pe intermediari şi explicând că a avut „încredere în experienţa ghizilor locali profesionişti pentru a vâna în cadru legal".
