* o echipă de cercetători de la Sony Computer Science Laboratories din Franța a explorat motivul pentru care a crescut dezinformarea în pandemie
În lucrarea lor, publicată în revista Nature Human Behavior, Pietro Gravino, Giulio Prevedello, Martina Galletti și Vittorio Loretom au analizat cererea și oferta de știri despre COVID-19 în timpul pandemiei și au comparat modul în care au răspuns instituțiile de presă.
Una dintre cele mai remarcabile trăsături este amploarea pe care a avut-o dezinformarea în pandemie, atribuită nu doar virusului și persoanelor care au fost infectate, ci și modului în care a răspuns la amenințare comunitatea medicală.
Cum a fost analizată dezinformarea în pandemie?
De la afirmații ridicole cu privire la presupuse remedii și până la afirmațiile fără temei făcute de antivaxeri, dezinformarea a înflorit, scrie Phys.org. În acest nou efort, cercetătorii s-au întrebat de ce s-a întâmplat acest lucru și s-au uitat la sursele de știri, atât la cele de încredere, cât și la cele nesigure, ca participanți la un ecosistem de știri cu cerere și ofertă.
Munca a implicat analiza problemei din Italia; cercetătorii au început prin obținerea de articole tipărite de surse media italiene într-o bază de date publică. De asemenea, au preluat informații dintr-o altă bază de date de articole publicate de grupuri de verificare a informațiilor, ceea ce i-a ajutat să separe sursele de știri în funcție de acuratețea lor. Toate aceste articole constituiau partea de ofertă a sistemului.
Pentru a afla mai multe despre cererea de informații cu privire la pandemie, cercetătorii s-au uitat la tendințele de căutare pe Google. Pentru a compara cererea și oferta de știri, cercetătorii au analizat căutările efectuate de oameni și le-au comparat cu răspunsurile disponibile din sursele de știri.
Sursele nesigure reacționează mai rapid
Cercetătorii au descoperit că acele surse de știri care au fost identificate ca fiind în general nesigure au avut tendința de a răspunde mai rapid la informații noi decât sursele mai tradiționale și de încredere.
Cercetătorii nu au reușit să stabilească de ce sursele de știri nesigure au fost capabile să răspundă mai rapid, dar sugerează că rezultatul final a fost o vizibilitate mai mare pentru sursele nesigure, ceea ce a făcut ca dezinformarea la scară largă să devină mult mai vizibilă și, în cele din urmă, să fie acceptată drept adevăr.
