Salariile în România sunt mici din cauza faptului că economia este încă firavă, în creştere, dar şi din cauza faptului că salariaţii nu sunt bine reprezentaţi de sindicate, reiese dintr-un sondaj realizat de Centrul de Studii şi Cercetări Infopolitic (CSCI), intitulat „Naţionalism economic românesc".
Astfel, 77% dintre participaţii la sondaj sunt total (60%) sau parţial (17%) de acord cu faptul că angajaţii români nu sunt bine reprezentaţi de sindicatele actuale, relevă sondajul preluat de Agerpres. În acelaşi timp, 58% dintre participanţi sunt total de acord că salariile mici sunt cauzate de slaba dezvoltare a economiei, iar 23% sunt parţial de acord. Aproape trei sferturi dintre români susţin că salariile mici sunt cauzate de faptul că angajaţii din România sunt exploataţi de către companiile străine.
Pe de altă parte, 67% dintre participanţii la sondaj resping ideea că salariile mici ar fi rezultatul faptului că românii sunt neproductivi sau leneşi.
Destul de puţini (32%) consideră că problema este strict una internă, o lipsă a voinţei de muncă susţinută. „Adepţii acestui discurs votează în mai mare măsură cu partidele de dreapta", reiese din sondaj. Însă, potrivit sondajului, cei mai mulţi (80%) sunt optimişti, considerând că mai există loc de creştere în viitor.
Pe de altă parte, se remarcă un consens asupra faptului că politicile de austeritate au fost un eşec (70%). „Puternic anti-austeritate sunt votanţii PSD (-38%), pensionarii în general (-27%), cei din rural (-19%). Dar şi intelectualii sunt preponderent anti-austeritate (-17%)", se mai arată în sondaj.
În privinţa percepţiei despre oamenii bogaţi din România, aceasta este puternic negativă: 86% consideră că s-au îmbogăţit prin mijloace ilegale şi doar 4% că s-au îmbogăţit în mod cinstit. Chiar şi cei cu studii superioare consideră în mare parte (70%) că sunt corupţi.
În ceea ce priveşte impozitarea, 7 din 10 români se declară pentru un impozit progresiv. „Dorinţa pentru impozitarea progresivă este maximă printre pensionari şi votanţii de stânga (80%) şi este ceva mai mică printre cei sub 45 de ani indiferent de studii (dar şi printre ei 57% doresc taxarea averilor)", mai reiese din sondaj.
De asemenea, există un acord puternic pentru întărirea pedepselor pentru corupţi, inclusiv confiscarea extinsă a averii (95% din eşantion este total de acord).
Neîncredere în străini, de la bănci până la alimente
Referitor la atitudinea faţă de bănci, aproape toţi românii consideră că băncile au abuzat de oameni prin regulile de creditare. În plus, 50% spre 70% sunt de acord că băncile sunt responsabile pentru criza financiară. „Trei sferturi dintre români nu au încredere în bănci, iar băncile cu capital străin sunt privite cu suspiciune", se mai arată în sondaj.
Sondajul menţionat mai relevă faptul că majoritatea românilor preferă să cumpere produse fabricate în România şi nu în străinătate (alimente, electronice/ electrocasnice, consumabile gospodărie, chiar şi autoturisme). 89% din respondenţi au declarat că preferă să cumpere alimente de orice tip fabricate în România. „Trei sferturi din români afirmă că magazinele ar trebui să comercializeze produse româneşti, chiar dacă ar avea un preţ mai mare. Toţi românii sunt de acord că eticheta produselor ar trebui să conţină ţara de origine", reiese din sondaj.
Un partid nou ar fi în plus
În acest context, la întrebarea „În acest moment, consideraţi că România ar avea nevoie de un partid politic nou?", 63% din participanţi au spus NU, iar 37% DA. „Intelectualii sunt cei mai interesaţi să apară un partid nou (42%), ar prefera unul liberal (23%) sau conservator (5%)", se mai subliniază în sondaj.
Pe de altă parte, se remarcă o cvasi-unanimitate în privinţa ideii că liderii români din trecut, care au creat România, ar trebui respectaţi mai mult în ziua de astăzi (90% de acord). Nicolae Iorga este omul cu cea mai mare apreciere dintre cei măsuraţi, urmat de Vlad ţepeş şi Tudor Vladimirescu. Eminescu şi Moş Ion Roată sunt apreciaţi de 55% dintre participanţi.
Sondajul a fost realizat la nivel naţional pe baza a 1.000 de interviuri în rândul populaţiei adulte în perioada 16-24 februarie, iar eroarea tolerată este de 3%.
