Monica Iacob Ridzi a pus la cale întreg procesul de fraudare a bugetului Ministerului Tineretului şi Sportului, cheltuind iresponsabil banii publici, prin simularea unei proceduri de achiziţie, într-o perioadă în care România traversa o criză economică majoră, se arată în motivarea deciziei prin care Ridzi a fost condamnată definitiv la cinci ani de închisoare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat publicităţii motivele pentru care fostul ministru Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în februarie 2015, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul organizării Zilei Tineretului din 2009. Aceeaşi pedeapsă a primit şi Ioana Vârsta, fostă consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, menţionează agerpres.ro.
Încălcare cu bună ştiinţă
Magistraţii mai arată că MTS avea capacitatea să organizeze evenimentele prin forţe proprii şi cu mai puţine resurse financiare, mai ales în contextul în care în anul 2009 România traversa o criză economică majoră, care ar fi trebuit să impună raţionalizarea cheltuielilor bugetare.
"Ceea ce frapează în speţă este modul absolut iresponsabil în care inculpatele au conceput şi pus în practică cheltuirea fondurilor publice, prin simularea unei proceduri de achiziţie publică, desfăşurată post-factum şi cu câştigători dinainte stabiliţi. Prin urmare, gravitatea faptelor imputate inculpatelor derivă nu doar din stabilirea în mod discreţionar a unor cheltuieli făcute pe seama bugetului instituţiei publice în slujba căreia se presupune că ambele îşi desfăşurau activitatea, ci şi din încălcarea cu bună ştiinţă a tuturor procedurilor legale de atribuire a unor contracte de achiziţie publică", adaugă instanţa.
"Negarea responsabilităţii care le revine în păgubirea bugetului MTS prin organizarea evenimentelor de la 2 mai 2009, încercarea de a arunca întreaga responsabilitate pe umerii altor persoane, mistificarea adevărului cu privire la semnarea unor documente cu conţinut nereal şi antedatate, deşi acest lucru este de domeniul evidenţei chiar şi pentru persoane lipsite de cunoştinţe juridice, demonstrează faptul că întreaga experienţă pe care a reprezentat-o prezentul proces penal nu a fost suficientă pentru ca inculpatele Iacob-Ridzi şi Vârsta să realizeze gravitatea şi consecinţele faptelor pe care le-au comis, iar reeducarea inculpatelor prin inculcarea respectului pentru valorile apărate de legea penală nu se poate face decât prin executarea în regim de detenţie a pedepselor stabilite de către instanţa de fond", se mai arată în documentul ÎCCJ.
Cerere de graţiere
Judecătorii explică faptul că Monica Ridzi a încercat să controleze şi să influenţeze declaraţiile pe care urmau să le dea în faţa organelor de anchetă angajaţii MTS, iar încercarea sa de a zădărnici aflarea adevărului nu s-a rezumat doar la convocarea unor şedinţe "de instruire" a subordonaţilor, ci şi prin punerea procurorilor în imposibilitatea de a accesa datele din calculatoarele ministerului cu referire la corespondenţa incriminatoare purtată între diferite persoane cu privire la organizarea acelor evenimente.
Monica Iacob Ridzi se află încarcerată la Spitalul Penitenciar Jilava, fiind transferată de la Penitenciarul Gherla, din cauza problemelor de sănătate.
Ea a deschis un proces la Tribunalul Ilfov prin care încearcă să obţină întreruperea executării pedepsei de cinci ani, invocând faptul că trebuie să se trateze într-un spital din afara sistemului penitenciar. De asemenea, Monica Ridzi a depus prin intermediul soţului ei, o cerere de graţiere adresată preşedintelui Klaus Iohannis.
