Degradarea treptată a nuanţei de galben cromat este deja un fenomen cunoscut, însă procesul chimic care stă la baza fenomenului nu putea fi explicat.
Razele ultraviolete ar fi în mare parte responsabile de această degradare a culorii, afirmă savanţii de la Centrul de cercetare şi restaurare a muzeelor din Franţa, Universitatea tehnologică Delf şi Muzeul Van Gogh din Olanda, Universitatea Perugia (Italia) şi Universitatea din Anvers (Belgia), autorii acestui studiu.
Pentru a identifica reacţia chimică ce are loc într-un strat foarte fin de vopsea, savanţii au folosit un dispozitiv cu raze X pus la dispoziţie de European Synchrotron Radiation Facility (ESRF) din Grenoble (Franţa). "Fasciculul nostru de raze X este de 100 de ori mai fin ca un fir de păr uman şi poate evidenţia procese chimice complexe ce au loc pe suprafeţe minuscule, deschizând astfel calea către un nou univers de descoperiri pentru istoricii de artă şi experţii în conservare", a declarat Marine Cotte, cercetătoare în cadrul ERSF şi colaboratoare a Muzeului Luvru din Paris.
Cercetătorii au, astfel, posibilitatea de a analiza atât stratul de vopsea alterat, cât şi stratul de sub acesta, care este încă "sănătos".
Folosirea unor culorii vii de către Van Gogh a fost posibilă graţie apariţiei pe piaţă a unor noi pigmenţi industriali printre care se află şi galbenul cromat. Închiderea treptată a acestei nuanţe, variabilă în funcţie de tablou, este asociată cu nivelul de oxidare a cromului. "La început, pigmentul era sub formă de cromat, deci foarte oxidat, însă în zonele alterate acest nivel s-a redus, devenind mai puţin oxidat", a explicat Marine Cotte.
Cercetătorii au descoperit că o reducere a cantităţii de crom (inversul unei reacţii de oxidare) explică într-adevăr acest proces. Lumina, în special razele ultraviolete, sunt parţial responsabile de această modificare chimică.
