Mergi la conţinutul principal

Deținuții din Penitenciarul Brăila contribuie la modernizarea Bulevardul Independenței

* zeci de persoane private de libertate lucrează la amenajarea spațiilor verzi pe Bulevardul Independenței, aflat în plin proces de reabilitare * din efectivul total de 436 deținuți custodiați la nivelul Penitenciarului Brăila media deținuților folosiți zilnic la activități de tip prestări servicii este de 69 deținuți * ce avantaje au aceștia

 

 

 

Deținuții custodiați în Penitenciarul Brăila contribuie la amenajarea spațiilor verzi pe Bulevardul Independenței, aflat în plin proces de reabilitare. Din efectivul total de 436 deținuți custodiați la nivelul Penitenciarului Brăila, media deținuților folosiți zilnic la activități de tip prestări servicii este de 69 deținuți.

Potrivit reprezentanţilor Penitenciarului Brăila, pedepsele privative de libertate sunt stabilite de către instanţele de judecată în cadrul procesului penal şi nu pot fi modificate de către penitenciar sau alte instituţii, dar ca urmare a muncii prestate în timpul executării pedepsei cu închisoarea, persoanele condamnate pot fi liberate condiţionat mult mai repede. Pot obţine liberarea înainte de executarea fracţiei din durata pedepsei prevăzute în codul penal ţinând cont de numărul zilelor considerate ca executate pe baza muncii prestate, dar nu mai devreme de executarea efectivă a fracţiei obligatorii din durata pedepsei prevăzute de codul penal.

În vederea creșterii șanselor de reintegrare socială, în cadrul Penitenciarului Brăila au loc activităţi de informare, consiliere, medierea muncii, cursuri de formare profesională și  participări la Bursa locurilor de muncă .  De la începutul anului și până în prezent la nivelul Penitenciarului Brăila, 27 deținuți  au participat la programe de formare organizate de agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca. Ocupatiile/calificarile în care au fost organizate aceste cursuri au fost pentru meseriile de ajutor bucătar și lucrător finisor pentru construcții. O altă masură activă implementată de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP)  în colaborare cu  Agenția Naținală a Ocupării Forței de Muncă, prin unitățile subordinate și agentiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă sunt Bursele locurilor de munca, activitățile de informare, consiliere medierea muncii cât și  proiecte inițiate de ANP care vizează integrarea pe piața forței de muncă a deținuților, activități la care au participat 94 deținuți. Obținerea unui loc de muncă după liberare reprezintă un pas extrem de important în procesul de reinserție a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, astfel că acest demers nu poate decât să încurajeze și să ofere persoanelor condamnate suportul necesar în revenirea acestora pe piața muncii și în societate. Penitenciarul Brăila, oferă posibilitatea încheierii unor contracte de prestări servicii, având ca obiect folosirea la muncă, în condiţii avantajoase, a unor persoane private de libertate”, se arată în comunicatul transmis de Simona Kober, purtător de cuvânt al Penitenciarului Brăila.

 

Penitenciarul Brăila a încheiat contracte de prestări servicii cu 5 agenți economici, iar deținuții desfășoară activități lucrative la 8 puncte de lucru exterioare

 

Din efectivul total de 436 deținuți custodiați la nivelul Penitenciarului Brăila, media deținuților folosiți zilnic la activități de tip prestări servicii este de 69 deținuți. La acest moment Penitenciarul Brăila a încheiat contracte de prestări servicii cu 5 agenți economici, iar deținuții desfășoară activități lucrative la 8 puncte de lucru exterioare, numărul deținuților folosiți zilnic la activități gospodărești (deservire, GAZ- uri, plantoane, etc.) este de 145 deținuți, iar din totalul deținuților care nu desfășoară activități lucrative (121 deținuți)  sunt din motive obiective (vârsta, starea de sănătate, măsuri de siguranță, prezentare instanțe, transfer etc.).

Prin implicarea deținuților în astfel de activități  se urmărește  diminuarea impactului negativ produs de ieșirea din mediul penitenciar, creșterea șanselor de incluziune socială și familiarizarea cu elementele de suport social care pot oferi asistența necesară reîntoarcerii în comunitate.

 

 

 

În ce sectoare pot munci deţinuţii şi cum se împart veniturile obţinute

 

Folosirea la muncă a persoanelor private de libertate se realizează în temeiul unui contract de prestări servicii încheiat între directorul penitenciarului (în calitatea de prestator) și operatorul economic (în calitate de beneficiar). Folosirea la muncă a persoanelor private de libertate nu implică încheierea unor contracte cu acestea, ci doar încheierea unui contract de prestări servicii între beneficiar şi directorul penitenciarului.

Persoanele private de libertate pot desfăşura activităţi lucrative calificate sau necalificate, în domenii distincte, cum ar fi: construcţii civile, rutiere şi feroviare;

exploatarea terenurilor agricole şi împădurire; recuperarea şi reciclarea deşeurilor; prelucrarea lemnului; confecţii metalice; producţie mobilier de orice tip şi activităţi auxiliare; întreţinerea şi amenajarea clădirilor şi a spaţiilor verzi; reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare ori a reţelelor de iluminat; amenajarea şi întreţinerea spaţiilor publice; producţie ambalaje de carton, mase plastice, componente electronice şi cabluri electrice, accesorii pentru autovehicule; manipulat materiale; coaserea manuală a încălţămintei şi ambalarea confecţiilor textile, etc. O obligaţie care revine condamnaţilor - şi care se află de altfel la baza regimului executării pedepsei cu închisoarea - este prestarea unei munci utile, sub condiţia de a fi apţi, din punct de vedere medical, pentru aceasta.Penitenciarul Brăila poate încheia contracte de prestări de servicii cu persoane fizice sau persoane juridice, interesate în folosirea la muncă a persoanelor condamnate”, se mai arată în comunicatul transmis de la Penitenciarul Brăila.

În plus, se mai precizează  faptul că, diplomele, certificatele sau orice alte documente care atestă însuşirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesională în cursul executării pedepsei privative de libertate sunt recunoscute, în condiţiile legii. Persoanelor condamnate li se poate cere să muncească, în raport cu timpul regimului de executare, ţinându-se seama de calificarea, deprinderile şi aptitudinile acestora, de vârstă, starea de sănătate, măsurile de siguranţă, precum şi de programele destinate sprijinirii formării profesionale a acestora. De asemenea, conform Deciziei Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor, selecţionarea şi repartizarea deţinuţilor la muncă se efectuează şi în funcţie de riscul pentru siguranţa penitenciarului, conduita deţinutului, calificarea profesională a acestora, interdicţiile ce decurg din hotărârea de condamnare sau cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată ce pot influenţa comportamentul persoanelor respective. Munca se desfăşoară doar cu acordul persoanei condamnate, în condițiile din Codul Muncii.

Veniturile realizate de persoanele condamnate pentru munca prestată nu constituie venituri salariale şi se impozitează potrivit prevederilor legale care reglementează impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice. „Veniturile realizate nu pot fi mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în raport cu programul de muncă. Repartizarea veniturilor obţinute de către deţinuţi se face potrivit art. 87 din Legea nr. 254/2013. Astfel, veniturile se încasează de către administraţia penitenciarului în care se află persoana condamnată şi se repartizează după cum urmează: 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, la Trezoreria Statului, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate; 60% din venit revine administraţiei penitenciarului, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice.

Persoanele private de libertate pot fi contractate cu salariul minim pe economie, fără a mai fi necesară plata contribuțiilor față de bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de sănătate, fond de șomaj etc., iar administrația penitenciară desemnează gratuit un anumit număr de polițiști de penitenciare care sunt responsabili de buna desfășurare a activităților productive, în colaborare cu reprezentanții beneficiarului”, a mai arătat sursa citată.

 

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

Arbo300x600

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro