PSD are datorii "istorice" de 6,6 milioane de euro, conform unui raport prezentat în şedinţa de luni a CEx a PSD, acestea datând dinaintea congresului partidului, când Victor Ponta a fost ales preşedinte, au declarat surse social-democrate.
Potrivit lui Victor Ponta, a fost finalizat un raport de audit privind situaţia financiară a partidului, realizat de o firmă specializată, însă liderul PSD a evitat să comenteze oficial suma vehiculată.
Potrivit unei note obţinute de NewsIn, sponsorii partidului sunt invitaţi să susţină achiziţionarea sediului central al PSD prin donaţii între 5.000 de lei şi 20.000 de lei. Documentul adresat membrilor CEx al PSD menţionează că decizia de achiziţionare a clădirii a fost luată de Biroul Permanent din 4 aprilie 2011, iar "pentru efectuarea acestui demers s-a hotărât demararea procedurilor de achiziţionare, precum şi strângerea de fonduri, prin donaţii, care să ne permită cumpărarea sediului". "Astfel, participanţii la cumpărare pot contribui cu donaţii de maximum 5.000 de RON persoanele fizice şi 20.000 de RON persoanele juridice", se mai arată în document.
Deşi are datorii de aproape 7 milioane de euro, PSD vrea să mai împrumute încă un milion de euro. PSD doreşte să împrumute această sumă de la o bancă comercială sub forma unui contract de leasing financiar. "Vreau să las după ce nu voi mai fi preşedinte PSD nu doar un partid modern, ci şi un sediu", a explicat Victor Ponta.
Trezorierul Bunea Stancu invocă sărăcia social-democraţilor
"Noi suntem social-democraţi şi nu avem bani, aşa că trebuie să facem un credit, un leasing financiar", a declarat pentru "Evenimentul zilei" Gheorghe Bunea Stancu, trezorierul PSD. Acesta spune ca rata lunară va fi doar cu puţin mai mare decât chiria plătită RAPPS-ului. Bunea Stancu a precizat că împrumutul va fi pe o perioadă de 7 ani. În prezent, PSD plăteşte la RAPPS pentru sediul din Kiseleff o chirie de aproximativ 8.000 de euro lunar. Rata la credit estimată este de 10 mii de euro. Din acest motiv liderii PSD cu dare de mână au fost invitaţi să doneze bani în scopul cumpărării sediului din Kiseleff. Donaţiile trebuie să fie de maxim 5.000 de lei pe persoană fizică şi maxim 20.000 lei pe firmă. Limita pentru donaţii a fost justificată de Victor Ponta pe ideea că, dacă ar da mai mult, unii dintre liderii PSD ar avea pretenţia de a deveni "acţionari la partid". "Orice membru poate dona maxim 5.000 de lei pentru că nu vreau să avem acţionari la partid", a spus Ponta.
Sărăcia social-democratului Gheorghe Bunea Stancu
Conform decalaraţiei de avere depusă la data de 20.10.2010, trezorierul PSD Gheorghe Bunea Stancu este posesorul trist al următoarelor imobile: a) 7 terenuri intravilane de 391 mp, 406,4 mp, 313,54 mp, 430 mp, 437 mp (doar 1/2), 9600 mp, 282 mp; 3 case de 93,59 mp, 401,11 mp şi 79,8 mp; 1 apartament de 54,49 mp; 1 spaţiu comercial de 242 mp. De asemenea, Gheorghe Bunea Stancu este şi deţinătorul sărac al unor bijuterii în valoare de 10.500 de euro. Mergem mai departe şi dăm, exact în dreptul săracului Bunea Stancu, de 4 depozite bancare de 55.651,35 lei - 52.171,70 lei - 52.171,70 lei - 211,48 lei, precum şi de un card indemnizaţie CJ de 41.770 lei.
La capitolul "acţiuni şi părţi sociale" sărăcia este în continuă creştere. Social-democratul Bunea Stancu deţine acţiuni şi părţi sociale la următoarele societăţi: 1. SC Bursagrirom SA, cotă de participare de 51% - valoare 780.300 lei; 2. SIF 1 Banat-Crişana - valoare 4301,75 lei; 3. SIF 2 Moldova - valoare 18.714,48 lei; 4. SIF 3 Transilvania - valoare 2947,84 lei; 5. SIF 4 Muntenia - valoare 14526,87 lei; 6. SIF 5 Oltenia - valoare 8707,32 lei.
În 2010, Bunea Stancu a obţinut un venit din salarii de 53.983 lei ca preşedinte CJ şi 1.888 lei ca membru în Comisia de Împrumuturi din Ministerul Finanţelor Publice.
Avalanşa de sărăcie continuă.
Prin intermediul firmei "Bursagrirom", unde este acţionar majoritar cu 51%, Gheorghe Bunea Stancu deţine controlul indirect la "Concivia", "Hercules" şi "Istru". Acest cvartet a produs milioane şi milioane de lei în fiecare an, bani care, într-un final, se contorizează şi în conturile preşedintelui CJ Brăila. Drept dovadă, din 2004 de când a ajuns la conducerea judeţului şi până acum, firmele respective au produs peste 23 milioane lei profit, adică aproximativ 6 milioane euro sau altfel spus câte un milion de euro pentru fiecare an de mandat. Nu toate firmele enumerate mai sus au contribuit în mod egal pentru că veritabile maşini de făcut bani s-au dovedit a fi "Concivia" şi "Hercules", care împreună au avut profituri multianuale de aproape 18 milioane lei, de trei ori mai mari decât profiturile însumate ale "Istru" şi "Bursagrirom". Trebuie, totuşi, precizat că ultimul an de raportare luat în calcul este 2009, întrucât rezultatele financiare aferente anului 2010 nu sunt încă disponibile.
