Creditele restante ale brăilenilor au crescut continuu pe parcursul acestui an, ca urmare a condiţiilor tot mai grele de trai. O statistică în acest sens arată foarte clar că au intrat în toamnă cu restanţe la bănci de aproximativ 123 milioane de lei, adică echivalentul a aproape 30 milioane de euro. Asta, în condiţiile în care datoriile la început de an erau de doar circa 80 milioane lei, echivalentul a aproape 19 milioane euro. De vină sunt disponibilizările de personal, falimentul a sute de firme precum şi reducerile de salariu aplicate în toate sectoarele. Această evoluţie se suprapune peste o scădere a valorii economiilor pe care le-au putut face brăilenii de la începutul anului. În plus, fenomenul este completat şi de reducerea valorii cumulate a creditelor curente, ceea ce înseamnă că tot mai puţini salariaţi s-au încumetat să rişte un împrumut de teama că nu vor mai putea returna banii, dar şi ca urmare a blocării angrenajului de creditare. Aceleaşi serii de date reliefează chiar şi şocul reducerii cu 25% a veniturilor la bugetari, întrucât situaţia lunii iulie comparativ cu august arată clar o creştere cu aproape 9 milioane de lei a restanţelor la creditele deja contractante, fie că discutăm despre împrumuturi în lei ori în valută.
Tot mai multe restanţe la plata creditelor
Tot mai mulţi brăileni intră pe listele negre ale datornicilor la bănci din cauză că nu şi-au mai achitat la zi împrumuturile contractate, doborâţi de efectele crizei. Fie că au rămas şomeri ori li s-au redus salariile (dacă discutăm despre populaţie), fie că e faliment sau restrângerea activităţii firmelor (dacă discutăm despre agenţi economici), toate aceste fenomene negative sunt cauzele care au condus la situaţia disperată în care o parte din credite au devenit restante. Potrivit statisticilor prezentate chiar de către Banca Naţională a României (BNR), arbitrul pieţei financiare, judeţul nostru înregistrează la nivelul lunii august, cea mai recentă lună de raportare, credite restante în valoare de 123,8 milioane lei din care (92,7 milioane reprezintă creditele în lei, iar diferenţa de 31,1 milioane lei echivalentul creditelor în valută). Prin comparaţie, se poate observa că de la începutul anului, creditele restante au crescut cu 44,5 milioane lei, adică peste 10 milioane euro, în doar 8 luni. Dacă ne raportăm la anii anteriori, creşterea valorii creditelor restante este şi mai accentuată pentru că, în august 2008, de exemplu, când România nu avea nicio treabă cu criza, indicatorul era la 25,7 milioane lei, în timp ce în 2009, tot în august, valoarea lui crescuse la 53,78 milioane lei. Aşadar, în perioada celor 2 ani de criză, indicatorul a avut o evoluţie de-a dreptul spectaculoasă, dar în sens negativ, întrucât a crescut de aproape 5 ori, de la 25,7 milioane la 123,8 milioane!
Brăilenii au preferat creditele de consum
Valoarea creditelor, indiferent dacă discutăm despre cele în valută ori în lei, a scăzut în acest an. Asta ca efect al blocării creditării pe fondul crizei economice accentuate. De exemplu, brăilenii aveau credite în ianuarie în valoare de 1.103,1 milioane lei, majoritatea credite în lei, iar în ultima lună de raportare, adică în august 2010, creditele cumulate de populaţie ajungeau la 1.095,3 milioane lei, cu 7,8 milioane lei mai puţin decât la început de an. Totuşi, se poate observa un apetit mai mare pentru împrumuturile în valută întrucât a crescut ponderea acestora în total credite, ceea ce înseamnă că în ochii brăilenilor moneda naţională a început să piardă teren.
Dacă vă întrebaţi ce fel de credite au brăilenii, statisticile BNR arată că, în continuare, ponderea cea mai mare o reprezintă creditele de consum şi nu cele pentru locuinţă. De exemplu, din totalul de 590,6 milioane lei valoarea creditelor în lei ale populaţiei, 447,2 milioane lei sunt credite de consum şi doar 37,1 milioane pentru locuinţe. Dacă trecem la creditele în valute, dominanţa creditelor de consum se menţine, dar devine evident faptul că mulţi brăileni au preferat să se împrumute în valută atunci când au cumpărat o locuinţă cu ajutorul băncii pentru că valorile sunt mult mai mari la acest capitol - 195,4 milioane lei, faţă de doar 37,1 milioane la creditele în lei pentru locuinţe.
Depozitele populaţiei au ajuns la 658,2 milioane
În ceea ce priveşte economiile populaţiei, datele BNR indică faptul că există brăileni care îşi permit chiar şi pe timp de criză să înfiinţeze depozite bancare. Astfel, de la începutul anului şi până în aprilie, valoarea depozitelor la termen ale populaţiei judeţului nostru a crescut până la 674,8 milioane lei, faţă de 641,8 milioane lei în ianuarie. Din mai însă, valoarea depozitelor brăilenilor a scăzut, ajungând la 658,2 milioane lei în august. Dar dacă ne raportăm la anii anteriori, devine evident că oamenii nu-şi mai păstrează banii la saltea, ci preferă depozitele bancare unde să acumuleze o rezervă pentru zile negre. Concret, în august 2008, de exemplu, depozitele la termen ale populaţiei erau de 351,7 milioane lei, au crescut în decembrie anul respectiv la 388,7 milioane şi la aproape 570 milioane lei în august 2009, ajungând la 623 milioane în decembrie 2009.
În cazul agenţilor economici, fenomenul apare exact în oglindă, în sensul că depozitele la termen ale firmelor au scăzut de la an la an şi de la o lună la alta. Dacă în august 2008, firmele locale aveau depozite la termen de 102 milioane, iar un an mai târziu de 108,6 milioane, anul acesta valorile cumulate abia au depăşit 80 milioane lei, ceea ce, în medie, reprezintă o descreştere cu aproximativ 20 de procente.
Bancherii vor avea o toamnă grea
Cu privire la fenomenele negative înregistrate pe piaţa financiară, şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, aprecia recent că toamna va aduce cele mai mari probleme bancherilor, pentru că abia acum se vor vedea efectele măsurilor dure de ajustare luate de Guvern: reducerea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA la 24%. În completare, Cinteză a mai spus că restanţele au intrat pe un trend ascendent la sfârşitul lui 2008, odată cu creşterea şomajului, reducerea venitului disponibil al populaţiei şi scăderea cifrelor de afaceri ale companiilor.
"Restanţele totale ale românilor la bănci au fost de 7 miliarde de lei la jumătatea anului trecut şi iată că acum, în 2010, au ajuns la 16 miliarde de lei, deci au crescut de mai mult de două ori. Criza lasă răniţi în urmă, iar după ce România a trecut printr-un boom al creditelor, practic o «epocă luminată» a împrumuturilor bancare, acum e timpul plăţii, care este foarte aspră", a precizat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
"Creşterea restanţelor populaţiei către bănci este un fenomen aproape natural, în contextul în care veniturile au scăzut constant în ultima perioadă, în special începând din vara acestui an. Tendinţa se va amplifica în perioada următoare şi nici măcar nu se poate spune că este vina băncilor, care au dat credite aproape fără discernământ în anii de graţie 2007-2008 sau a celor care s-au împrumutat mai mult decât le permiteau veniturile, pentru că atât instituţiile de credit cât şi mare parte din populaţie se bazau pe nişte venituri salariale certe", a precizat, la rândul său, Mircea Doagă, analist economic la "Financiarul".
Iunie 2010 - 11.000 de şomeri
Potrivit Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Brăila, în iunie 2008, chiar înainte de începerea crizei, figurau în evidenţe circa 5.000 de persoane, iar în ianuarie 2010 numărul lor ajunsese la peste 11.000 de persoane. Aceleaşi date reflectă că, în prima jumătate a anului în curs, fenomenul şomaj s-a temperat un pic, în sensul că la momentul iunie 2010 numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă scăzuse un pic sub 11.000, faţă de 11.100 la început de an. Totuşi, disperaţi că nu-şi găsesc un loc de muncă, mulţi brăileni au ales să-şi încerce norocul în străinătate şi au ales ca destinaţii ţări precum Italia şi Spania.
Afacerile au intrat la apă
Peste 900 de firme au capitulat de la începutul anului doborâte de criză, dar şi de impozitul forfetar obligatoriu chiar şi pentru unităţile aflate pe pierdere. Valoarea capitalurilor sociale ale acestor firme se ridică la aproape 34 milioane de lei (8 milioane euro), adică de 3 ori mai mare decât întregul an 2008. Cei mai mulţi patroni au ales să tragă pe dreapta prin suspendarea activităţii sau dizolvarea voluntară după ce au văzut cum sute de "colegi" de suferinţă au intrat în faliment. Mulţi însă au speculat oportunitatea cu transformarea în PFA pentru a intra într-un regim fiscal un pic mai lejer decât în cazul societăţilor comerciale. Drept dovadă, numărul înmatriculărilor de SC este în scădere, în timp ce, de cealaltă parte, creşte constant ritmul de înfiinţare de PFA-uri.
