"Proiectul convenit astăzi urmăreşte să ofere garanţii suplimentare pentru protejarea datelor personale şi a dreptului la viaţa privată şi să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz. Astfel, accesarea datelor cu caracter personal poate fi realizată doar într-un cadru precis delimitat de către instanţa de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului. Acest principiu a fost cerut şi de reprezentanţi ai societăţii civile şi împărtăşit de toţi actorii implicaţi", a precizat Preşedinţia. Potrivit comunicatului dat publicităţii cu acest prilej, preşedintele Iohannis şi-a exprimat speranţa că acest proiect, care este rezultatul unui efort comun, va fi aprobat de Parlament şi a subliniat că într-o societate democratică securitatea, respectarea legii şi libertatea trebuie puse în acord, arată agerpres.ro
Dreptul la viaţa intimă
Proiectul semnat la Cotroceni, aduce, potrivit expunerii de motive, "garanţii noi pentru a proteja dreptul la viaţa intimă, familială şi privată, având în vedere că stabileşte condiţiile în care furnizorii prelucrează anumite categorii de date cu caracter personal". Iniţiatorii legii menţionează că s-a avut în vedere introducerea unei noi noţiuni, respectiv cea de "date de identificare a echipamentului", precum şi definirea acesteia.
"Prin această nouă sintagmă s-a urmărit un plus de claritate în ceea ce priveşte diferenţa dintre datele de trafic imperios necesare bunei desfăşurări a activităţii specifice a furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice (aceea de identificare a echipamentului care deserveşte o comunicaţie la un moment dat) şi acele echipamente tehnice corespunzătoare terminalului utilizatorului (care permit localizarea utilizatorului serviciului de comunicaţii - coordonate GPS). Aceste date există şi sunt prezente în sistemele de comunicaţii, fiind folosite de operatori inclusiv în rezolvarea litigiilor referitoare la buna funcţionare a serviciilor oferite şi corecta facturare a acestora (de ex. serviciile de comunicaţii îîfix to mobileîî care se bazează pe amplasarea echipamentelor de comunicaţii într-o zonă geografică prestabilită)", explică iniţiatorii legii.
Pentru a evita confuzii
În expunerea de motive se mai arată că, pentru a evita confuziile în ceea ce priveşte momentul ştergerii datelor deţinute de furnizori în cadrul activităţii lor a fost reglementat un termen în sensul că datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare nu fac obiectul ştergerii sau anonimizării de către furnizori, atâta timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării dar nu mai mult de 5 ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive de către instanţa de judecată. Prin urmare, de vreme ce prezenta reglementare nu instituie o veritabilă obligaţie de reţinere a datelor în afara scopului facturării şi asigurării serviciului de comunicaţii, nu mai subzistă necesitatea asigurării unor garanţii suplimentare privind prelucrarea şi stocarea acestor date şi nici a instituirii unui alt mecanism de control, garanţii solicitate prin Decizia Curţii Constituţionale nr.440/2014, menţionează sursa citată. "Totodată, trebuie precizat că respectivele date sunt deţinute de furnizorii sus-menţionaţi în scopul facturării şi prevenirii unor litigii comerciale, iar acestor furnizori nu le sunt create obligaţii suplimentare", se arată în document.
