UP DATE: În această dimineață, conducerea Agenției pentru Protecția Mediului Brăila a anunțat că ora la care este programată dezbaterea a fost până acum greșit popularizată. Întâlnirea de la Chiscani, în care se va decide soarta Pădurii Stejaru, este stabilită pentru marți, 9 iunie, la ora 14.00.
Cel puțin ciudat faptul că, timp de atâtea săptămâni în care toată presa locală, precum și inițiatorul manifestului ori organizațiile de mediu care s-au implicat au popularizat o oră greșită , iar conducerea APM nu a găsit de cuviință să facă normala rectificare. A facut-o tocmai astăzi, fix cu o zi înaintea dezbaterii.
Așadar, brăileni, revizuiți-vă programul de mâine, astfel încât la ora 14.00 să fiți în număr cât mai mare la Chiscani pentru a spune NU DEFRIȘĂRII PĂDURII STEJARU!
Brăilenii, aşteptaţi în număr cât mai mare la dezbaterea împotriva defrişării Pădurii Stejaru
Iniţiatorii petiţiei "Salvăm Pădurea Stejaru!" şi ONG-urile implicate nu îşi mai fac mari speranţe în privinţa aducerii dezbaterii publice pe această temă într-o sală din municipiu. Potrivit acestora, dezbaterea publică privind proiectul legat de defrişarea a 13 hectare din Pădurea Stejaru pentru construirea unui "Ansamblu social - sportiv" va avea loc marţi, 9 iunie, la ora 14:00, într-o sală a Primăriei Chiscani. Reprezentanţii Asociaţiei "Arin" ne-au pus la dispoziţie documentul eliberat de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului în care sunt informaţi că investitorii "au comunicat că nu sunt de acord cu mutarea locului de dezbatere publică şi nici a datei". Cu alte cuvinte, iniţiatorii demersului au reluat rugămintea către brăileni de a participa în număr cât mai mare la întâlnirea de la Chiscani, în ciuda faptului că este vorba de o zi lucrătoare şi o oră uşor nepotrivită. "Toată lumea care este interesată de acest subiect să vină, marţi, la Primăria Chiscani. Este foarte important. Toată lumea care îşi doreşte să participe şi să ia atitudine, într-un fel, vizavi de defrişarea Pădurii Stejaru trebuie să vină la Primăria Chiscani, marţi la ora 14:00. Sala este foarte mică, nu are mai mult de 20 de locuri. Va fi o problemă! Oricum oamenii trebuie să vină pentru că de noi ţine până la urmă", a declarat Costel Pătrăşcan, iniţiatorul petiţiei "Salvăm Pădurea Stejaru". Totodată, sursa citată a ţinut să precizeze că cei care nu au propriile mijloace de transport, pot apela oricând la microbuzele care pleacă spre Chiscani de la Capătul Autobuzului 4. "Cei care nu au mijloc de transport, trebuie să ştie că de la Capătul lui 4 se pleacă spre Chiscani. Sunt maşini cu care se merge până acolo. Am discutat astăzi (n.r. ieri) şi ne-a asigurat cineva că dacă există interes, suplimentează maşinile. Adică să dai 3 lei până la Chiscani nu mi se pare atât de costisitor", a mai adăugat Pătrăşcan.
Menţionăm că până la închiderea ediţiei de ieri a cotidianului "Obiectiv - Vocea Brăilei", petiţia online "Salvăm Pădurea Stejaru!" adunase 743 de semnături, la care se adaugă alte câteva sute în format fizic.
Brăilenii interesaţi de semnarea petiţiei online lansate de caricaturistul Costel Pătrăşcan o pot face la următorul link: http://www.petitieonline.com/salvam_padurea_stejarul.
Partea nevăzută a Afacerii "Stejaru"
Reamintim că grupul de initiaţivă format din Valentin Chisoceanu, George Iurov, Elena Iurov (n.r. sora viceprimarului Alexandru Dănăilă, care între timp s-a retras din acest proiect şi a plecat din România), Costel Guruianu, Otilia Niţă, Leonard Mîrza, Laurentia Mîrza, Cristian Niţă, Cristian Mîrza, Alexandra Periverzof, Virgil Voiu, Gina Chisoceanu, Ionel Stănilă, Gabriela Stănilă şi Mihai Periverzof a început demersuri, în 2011, pentru a scoate 13 ha din pădurea Stejaru din fondul silvic, în aşa fel încât terenul respectiv să fie liber pentru construcţii. La vremea respectivă investitorii au declarat că vor defrişa efectiv doar 4 ha de pădure pentru construirea Ansamblului Social Sportiv "Dunărea", însă, odată scoasă din fondul silvic, întreaga suprafaţă de 13 ha va putea face mai devreme sau mai târziu obiectul defrişărilor.
"Mega-Afacerea Stejaru" a început de fapt în 2009 cu un simplu anunţ publicat pe site-ul Anunţuri-Gratis.ro: "Vând teren intravilan, Brăila, 13 ha, cu deschidere 362m/450m, situat la ieşirea din Brăila spre Buzău, intersecţia cu centura Brăilei, vis-a-vis benzinăria OMV, utilităţi gaze, curent.Terenul este parcelat în parcele de 1 ha". Asta a publicat la vremea respectivă Bogdan Periverzof, unul dintre iniţiatorii proiectului privind defrişarea Pădurii Stejaru şi totodată apropiat al lui Florin Cârligea, fost subprefect al Brăilei din partea PDL. Vânzătorul solicita 13 milioane euro, cu alte cuvinte, 1 milion euro pe hectar. Încă de la începutul discuţiilor despre proiectul privind realizarea unui Complex Sportiv în Pădurea Stejaru, au existat suspiciuni care trimiteau indirect către mai multe personaje importante din administraţia locală. Redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" au demarat o anchetă, însă tot ce s-a putut afla la vremea respectivă, au fost mai multe legături familiale între iniţiatori şi câţiva politicieni. Un exemplu ar fi Elena Iurov, sora viceprimarului liberal Alexandru Dănăilă şi soţul acesteia, George Iurov. Cu toate acestea, cei doi au renunţat ulterior la afacere şi s-au stabilit în Canada. De asemenea, Otilia şi Cristian Niţă, alţi doi proprietari de pădure, care aveau legătură directă de rudenie cu un alt personaj public, la vremea respectivă secretarul general al Primăriei Brăila, Mircea Fudulaiche (n.r. care a demisionat după mega-scandalul "Bulevardul Dorobanţilor"). Chiar dacă a negat orice implicare în controversatul proiect investiţional, trebuie amintit şi faptul că Fudulaiche se afla în eşalonul I de conducere a Prefecturii pe vremea când s-au făcut "jocurile" în afacerea Stejaru.
Mai multe surse din mediul politic au arătat cu degetul spre startul afacerii, făcând referire la modul în care s-au derulat procedurile de restituire şi punere în posesie, când schimbul de proprietate al pădurii, de la stat la privat, s-a făcut în baza unui articol de lege declarat apoi neconstituţional. Un exemplu în acest sens fiind cel al Manuelei Carmen Toma, moştenitoarea moşierului brăilean Mihalache Petrescu, care în 2008 a cerut să i se reconstituie dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 31,5 ha teren forestier. Aceasta a refuzat o suprafaţă împădurită aflată pe teritoriul comunei Stăncuţa, oferită de Direcţia Silvică Brăila spre compensare şi a cerut 31,5 ha din trupul Pădurii Stejaru, pe care le-a şi primit.
Recent, preşedintele PNŢCD Brăila, Gheorghe Chiru, a afirmat că desfăşoară o anchetă prin care încearcă să aducă în atenţia publică adevăratele personaje care stau în spatele proiectului privind defrişarea Pădurii Stejaru. Ţărănistul a indicat că ar fi vorba despre politicieni importanţi, "capi ai administraţiei locale şi judeţene - trecute şi actuale", parlamentari şi foşti prefecţi, însă a refuzat să ofere nume concrete din lipsa unor dovezi pe care încă le-ar aştepta.
