Mergi la conţinutul principal
Majorări salariale de tot râsul

Dascălii și polițiștii, ultimii bugetari

* teoretic, salariile dascălilor și ale personalului din învățământ ar fi trebuit să crească cu 16% de la 1 ianuarie 2022, practic însă legea a fost amânată, iar salariile profesorilor au crescut cu doar 4% * pentru mulți profesori, majorarea salarială resimțită din luna august a fost de aproximativ 100 de lei, deloc motivantă pentru unii dascăli * în cazul polițiștilor, măririle salariale lipsesc cu desăvârșire, se plâng sindicaliștii, care atrag atenția și asupra altor probleme, precum deficitul de personal * ”Aici este o sintagmă total eronată, nu există măriri salariale. Există sume de bani care ar fi trebuit să se dea de multă vreme și care se tot dau cu țârâita, prevederi ale legii 153/2017 privind drepturile salariale ale polițiștilor. Nu există mărire salarială”, a subliniat  liderul local al Sindicatului Polițiștilor din România “Diamantul”

 

Majorări salariale începând cu luna august! Ce-i drept, nu toți se bucură de bani în plus, iar aceia care i-au primit nu sunt pe deplin mulțumiți de suma cuvenită. Pentru profesori, creșterea salariilor vine după doi ani în care drepturile bănești din sectorul bugetar nu au fost majorate ca urmare a măsurilor fiscale din contextul economic actual. Teoretic, salariile dascălilor și ale personalului din învățământ ar fi trebuit să crească cu 16% de la 1 ianuarie 2022, practic însă legea a fost amânată, iar salariile profesorilor au crescut cu doar 4%. Și ceilalți bugetari, cu câteva excepții,  care erau sub grila de salarizare din 2022 a Legii Salarizării au primit o pătrime din diferența între suma prevăzută în această grilă și salariile în plată. Mai exact, conform actului normativ, ''începând cu luna august 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, pentru anul 2022 și cele din luna decembrie 2021''. Bugetarii care nu au fost vizați încă de majorări sunt cei cu funcții de demnitate publică și cei încadrați la nivelul administrației publice locale. Contactată pentru a-și exprima un punct de vedere, șefa Inspectoratului Școlar Județean (IȘJ) Brăila recunoaște că nu sunt creșteri semnificative care să-i motiveze pe dascăli, dar a apreciat totuși că e bine că există și acestea. ”E puțin, după cum realizați. Da, se tot dorește de ani de zile ca aceste creșteri salariale să fie motivante și să redea prestigiul profesiei didactice...Dar, asta s-a putut la momentul actual. Nu sunt creșteri semnificative, dar există”, a declarat pentru ”Obiectiv”, inspectorul școlar general al IȘJ Brăila, profesorul Elena Luminița Tudor. Cu alte cuvinte, explică șefa IȘJ Brăila, din august profesorii au primit în plus la salariu, aproximativ 100 de lei. Suma diferă însă în funcție de grad (debutant, grad I, II), de vechime, nivelul studiilor absolvite și de categoria postului ocupat, în învățământul preuniversitar. ”Un profesor cu definitivat, care are între 1-5 ani vechime, avea salariul brut, în luna iulie, 5.070 lei, iar odată cu majorarea, în luna august, are 5.257 lei. Asta înseamnă că majorarea este pe brut 177 de lei, iar net, adică banul pe care îl ia profesorul până la urmă, ar fi 97 de lei. Aceasta este diferența ca și creștere salarială. Legat de profesorul cu gradul 1, care are între 20 și 25 de ani vechime, avem așa - la brut, în luna a șaptea, 6.761 de lei, iar pe luna a opta, după mărire are 6.924 de lei. Brut avem 163 de lei și net avem 89 de lei, creșterea salarială”, a mai spus inspectorul școlar general al IȘJ Brăila.

Conform datelor oficiale, grila de salarizare a profesorilor se prezintă astfel: profesorii cu studii superioare de lungă durată și încadrarea de grad didactic I au un salariu între 3.394 și 4.709 de lei. Cei cu studii superioare de lungă durată și  grad didactic II au salarii între 3.857 și 4.227 de lei, iar dascălii cu studii superioare de lungă durată și grad didactic definitiv au salarii între 3.746 și 4.003 lei. La rândul lor, profesorii debutanți cu studii superioare au un salariu de 3.712 lei. În schimb, cei care ocupă și funcții de conducere sunt remunerați ceva mai bine. Astfel, un inspector școlar general are un salariu de 8.375 de lei, un inspector școlar general adjunct este remunerat cu 7.871 de lei, un inspector școlar de specialitate are un salariu de 7.250 de lei, al unui director de școală primară este de 6.341 de lei, al unui director de școală gimnazială este de 6.353 de lei, iar la liceu diferența este de 166 de lei în plus, în timp ce adjunctul unui liceu are un salariu de 6.226 de lei.

Polițiștii, foarte nemulțumiți!

La fel ca în cazul salariului profesorilor, medicilor și al preoților, salariul polițiștilor diferă în funcție de gradul pe care îl au și de categoria funcției. Astfel, dacă ne uităm la cât primește în mână un polițist, conform cifrelor oficiale, ofițerii cu funcții de comandă au salarii între 5.187 și 24.668 lei, iar cei fără funcții de comandă primesc undeva între 2.383 și 10.277 lei. În același timp, subofițerii cu funcții de comandăștigă sub 4.000 de lei, respectiv 3.809 lei. La rândul lor, agenții de poliție, câștigă între 1.520 și 4.564 lei, în cazul acestora neexistând funcții de comandă.

Contactați de redactorii ”Obiectiv” și întrebați în ce măsură au beneficiat de majorările salariale anunțate de Guvern, aceștia ne-au mărturisit că se lasă așteptate. Cel puțin, în cazul lor.

Chiar dacă la nivel național se tot discută de măriri salariale, iar polițiștii au mai organizat acțiuni de protest, ceea ce a dat impresia că oamenii în uniformă cer măriri de salarii, situația este cu totul alta, după cum reclamă aceștia. La proteste, polițiștii au cerut doar anumite drepturi care nu au fost acordate în urma unor modificări legislative, nicidecum vreo mărire. Am cerut detalii în acest sens unui reprezentant sindical, care ne-a spus exact ce au cerut polițiștii în cadrul acțiunilor de protest și ce salarii primesc angajații din cadrul Inspectoratelor de Poliție. “Eu aș începe cu sintagma asta «măriri salariale». Aici este o sintagmă total eronată, nu există măriri salariale. Există sume de bani care ar fi trebuit să se dea de multă vreme și care se tot dau cu țârâita, prevederi ale legii 153/2017 privind drepturile salariale ale polițiștilor. Nu există mărire salarială. De exemplu, până în 2022 trebuia să vină la zi cu anumite drepturi, nu au venit, au dat o treime, o pătrime din drepturile legale. Acele restanțe provin din modificările salariale din 2017 și până în prezent. Anumite sume ar fi trebuit date și nu s-au dat, ba au fost amânate, ba au fost limitate, la o treime, la o pătrime din suma totală care trebuia să fie dată conform legii sus menționate. Acestea s-au făcut petru persoane nou angajate, salariul minim pe economie a crescut. Cei angajați înainte de 2017, de exemplu, au salariul de bază aproximativ 900 lei, apoi s-a trecut la salariu de 1.040, cum au fost creșterile la nivel național, dar nu s-a dat și la ceilalți, au rămas cele dinainte și toate sporurile care se dau se raportează la acest salariu. Un angajat are acum 2.400 lei, cât este salariul minim, însă sporul se raportează tot la cei 900 de lei, chiar dacă au fost modificări de salariu. Sporurile se raportează la acea sumă, nu s-au înregistrat creșteri. Ba din contră, că tot vorbim de sporuri, diurna prin lege s-a mărit, dar tot prin lege s-a amânat. Sunt câțiva lei, nu e sumă mare, nu ar fi vreun efort bugetar, dar nu s-a pus în aplicare. Tocmai de aceea spun că este greșit cu mărire, tot ceea ce s-a solicitat a fost să se pună în plată conform legislației, nicidecum o mărire de salariu, este tot ceea ce statul a dat, ca lege, lege pe care statul nu a respectat-o. Și anul acesta a fost acțiune de protest, dar polițiștii nu cer mărire de salariu, ci doar punerea în aplicare a legislației în vigoare. Situația este la tot ce înseamnă instituții MAI”, a declarat pentru ”Obiectiv”, liderul local al Sindicatului Polițiștilor din România “Diamantul”, Georgian Petrea, din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Brăila. Întrebat cu cât este remunerat un polițist, reprezentantul sindicatului “Diamantul” ne-a dat câteva exemple. Acesta a spus că, dacă ar fi să se facă o medie, vorbind aici de partea operativă adică polițiștii care fac ture și sunt în stradă, un polițist aflat la început de activitate ar avea în jur de 4.000 lei, cu tot cu sporuri, normă de hrană, de echipare, tot. “Aici nu vorbim de salariu, este vorba despre banii pe care îi încasează în mână. Ca și salariu este 2.500 - 3.000 lei. Un polițist cu vechime, unul în prag de pensie, încasează undeva la 6.000 de lei ”, a explicat sindicalistul. Totodată, acesta ne-a mai spus că mulți polițiști cu experiență au ieșit la pensie pentru că le-a fost teamă că se va schimba legea, ceea ce le-ar fi adus pensii mult mai mici. “Polițiștilor le este frică de schimbarea legii, mulți s-au pensionat. Încă nu s-a schimbat legea. Au fost mulți cu experiență în sistem care au plecat. Este și uzura psihică și cea fizică. Dar le-a fost frică de lege. Un polițist care a ieșit acum un an - doi, cu 4.500 lei pensie, dacă s-ar schimba legea ar rămâne cu 2.500. Diferența ar fi foarte mare. Acum intervine o problemă pentru noi cei care mai suntem. Am înțeles că la nivel de Brăila vor fi în jur de 16 polițiști nou angajati, dar pleacă la pensie în jur de 13. Polițiștii nou angajați vor căpăta experiență în stradă, sub îndrumarea unui polițist cu experiență”, a spus sindicalistul.

Este o lipsă de personal, dar sunt destui polițiști care să îi apere pe brăileni

 

La nivelul Poliției Brăila, lipsa de personal este o mare problemă, după cum punctează liderul de sindicat: “Am avea un alt impact asupra persoanelor certate cu legea, dacă am interveni mai mulți polițiști la evenimente.” Totuși, acesta ne-a asigurat că la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Brăila mai sunt suficienți polițiști care să-i apere pe brăileni. “Da, mai sunt polițiști care să îi apere pe brăileni. Și tot ce vine ca  generație nouă vine cu oarece suflu nou și schimbare. Au altă gândire, altă dorință poate, chiar dacă mai durează până capătă experiență”, a explicat polițistul. Cu toate acestea însă, mai spune sindicalistul, tot mai puțini tineri doresc să îmbrace uniforma de polițist, iar de vină este legislația, care s-a tot schimbat în ultimul timp în detrimentul acestei profesii, după cum atrage atenția sursa citată: “Aceste modificări legislative îi descurajează pe tineri să îmbrățișeze meseria de polițist.

Deficit de personal la nivelul Poliției Brăila

La nivelul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Brăila gradul de ocupare este de aproximativ 78%, iar deficitul de personal este de aproximativ 22%, fiind afectate toate structurile inspectoratului, după cum a precizat Biroul de presă al instituției. ”Precizăm faptul că, de la începutul anului au fost ocupate 29 de posturi, dintre care 5 din sursă externă (2 posturi de agent de poliție și 3 posturi de personal contractual), 22 absolvenți ai școlilor de agenți de poliție și 2 absolvenți ai Academiei de Poliție”, se arată în materialul informativ pus la dispoziție cotidianului ”Obiectiv”, în urma unei solicitări scrise. Însă, mai trebuie spus că tot de la începutul anului și până în prezent, la IPJ Brăila și-au încetat raporturile de serviciu 27 de polițiști și din categoria personalului contractual. ”Aceștia provin din structurile de criminalistică, ordine publică, juridic, arme, explozivi și substanțe periculoase, logistică, investigarea criminalității economice, investigații criminale, personal de serviciu, comunicații și informatică, cazier judiciar, statistică și evidențe operative, control intern. În acest moment, sunt în procedură de concurs 32 de posturi de agent de poliție (1 la Serviciul Comunicații și Informatică, 1 la Serviciul Logistic, 23 la structurile de ordine publică, 1 la Serviciul Resurse Umane și 6 la structurile de poliție rutieră) și 1 post de ofițer de poliție la Serviciul Comunicații și Informatică”, se arată în comunicatul transmis de la IPJ Brăila.

România rămâne, în continuare, fruntașă în topul țărilor UE care plătesc cei mai mulți bani din buget pe salarizarea din sistemul public însă e clar că există o discrepanță majoră în retribuirea salariilor, dar și multe sincope legislative care afectează mai multe categorii de personal. Aici merită amintit și faptul că nici în secolul 21, anul de grație 2022, în România, gărzile medicilor nu sunt considerate vechime în muncă, o problemă despre care se tot discută de mulți ani, dar nu se face nimic. Însă, banii se cheltuie oricum, drept dovadă, anul trecut, statul a cheltuit pentru a-i plăti pe cei 1,2 milioane de angajați din sectorul public 112 miliarde de lei, adică 9.4% din PIB.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

Arbo300x600

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro