Curtea de Apel Bucureşti a stabilit, vineri, că Dan Voiculescu a făcut poliţie politică, respingând contestaţia omului de afaceri împotriva verdictului dat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) în data de 7 august 2006, dar decizia nu este definitivă.
Dan Voiculescu a declarat la ultimul termen al procesului, din 29 ianuarie, când a fost audiat de instanţă, că era obligat de conducerea întreprinderii unde lucra înainte de Revoluţie să dea informaţii despre rude ale sale plecate din ţară, dar că nu ştie în ce scop erau folosite respectivele informaţii. De asemenea, Voiculescu a negat că ar fi ştiut ce "cadru" a contribuit la fuga din România, în 1974, a familiei Silaghi, explicând că era obligat la serviciu să dea informaţii dacă are rude plecate din ţară. Practic, Voiculescu a arătat că a fost constrâns să dea informaţii despre fuga verişoarei sale.
În susţinerea pledoariei finale, avocaţii lui Voiculescu au arătat că deciziile CNSAS potrivit cărora clientul lor ar fi colaborat cu Securitatea nu sunt legale şi că ar trebui anulate de instanţă, având în vedere că acesta a fost constrâns să dea note informative şi că, mai mult, la rândul său a fost urmărit de informatori ai fostei Securităţi. În ceea ce priveşte notele semnate cu pseudonimul "Felix", Sergiu Andon a declarat că acest fapt se datorează caracterului clientului său, care a semnat "din ironie" o parte din notele date conducerii întreprinderii unde lucra cu acest nume, "sâcâit" fiind de cererile de a da informaţii.
Dan Voiculescu a susţinut, la audierile CNSAS din 2006, că dădea informaţii şi despre cetăţeni străini, fiind "obligat să câştige o pâine", potrivit documentelor depuse în instanţă. "Lucrând în comerţ exterior eram obligat să-mi câştig şi eu o pâine când mă întrebau de un cetăţean străin ce e cu el să spun ce ştiu despre el. Dar nici pe acela nu îl turnam în sensul de a-i face vreun rău. Despre români, după cum rezultă din toate dosarele şi din toate hârtiile acestea, nu am vorbit în viaţa mea. Nu era preocuparea mea. Preocuparea mea era comerţul exterior", se arată în documentul ce conţine redactarea audierii lui Dan Voiculescu la CNSAS.
Potrivit stenogramei, omul de afaceri a precizat că a fost urmărit de Securitate tot timpul şi că a fost dorit să le fie de folos. Dan Voiculescu a mai declarat că nu a fost niciodată de folos Securităţii. "Eram urmărit, tot timpul am fost vânat, tot timpul am fost dorit să le fiu de folos. Din toate hârtiile de aici rezultă că niciodată nu le-am fost de folos. Toate răspunsurile mele au fost clare. M-aţi întrebat dacă m-am văzut cu studenţi străini. Da, m-am văzut cu studenţi străini. (....) Deci, stimaţi domni, nu am nici un fel de angajament semnat cu securitatea, indiferent de direcţii, denumiri, cu nimeni", a adăugat Dan Voiculescu la audieri.
Potrivit deciziei CNSAS conform căreia Dan Voiculescu a făcut poliţie politică, omul de afaceri ar fi fost recrutat ca informator în februarie 1970 cu numele conspirativ Mircea, când a "relatat verbal despre contactele şi schimburile de pachete între sportivi români şi cei străini (cu prilejul campionatelor de box din 1969), despre schimbările de valută, etc." şi apoi în Republica Socialistă Cehoslovacă, unde a însoţit ca translator echipele româneşti de hochei pe gheaţă.
Acelaşi document arată că Dan Voiculescu ar fi supravegheat şi ar fi dat informaţii despre mai mulţi cetăţeni străini, sportivi, rude sau parteneri de afaceri, iar în anul 1973 ar fi fost recrutat în reţeaua Directiva a III-a sub numele Felix. Astfel, "la data de 27.01.1974 se propune abandonarea informatorului Felix, motivată de primirea în PCR la data de 15.01.1974 şi de faptul că la data respectivă, Directiva a III-a nu avea ca obiectiv concret pe lângă care să poată fi dirijat". În plus, se menţionează că, în ultima vreme, infomatorul "Felix" ar fi furnizat informaţii în S.I.G (supraveghere informativă generală)", se arată în decizia CNSAS.
Dan Voiculescu, fostul lider al Partidului Conservator, a contestat decizia de colaborator al Securităţii ca poliţie politică primită de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) pe 7 august 2006. Dan Voiculescu a cerut magistraţilor să constate că deciziile date de CNSAS sunt netemeinice şi nelegale şi să constate că nu a fost colaborator al poliţiei politice comuniste.
