• consilierul judeţean PNL Brăila Florin Cîrligea este ferm convins că echipa de fotbal Dacia Unirea se va desfiinţa dacă nu primeşte ajutor financiar din partea autorităţilor locale • după ce la Consiliul Judeţean s-au respins toate proiectele depuse de club pentru finanţare, acesta consideră că autorităţile trebuie să ia în calcul o asociere pe modelul HC Dunărea • în 2019, Dacia Unirea va sărbători 100 de ani de fotbal la nivel competiţional în Brăila, iar consilierul se teme că se va ajunge la desfiinţare exact atunci • Vasile Popa, vicepreşedintele clubului, susţine că nu va renunţa la echipă, însă afirmă că autorităţile ar putea măcar să preia bazele sportive pentru a-i degreva de unele cheltuieli • preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a punctat că este deschis dialogului privind o asociere, dar numai dacă se vor implica şi celelalte părţi • acesta a invitat Clubul ca în 2019 să vină la finanţare cu un proiect bine făcut şi legal • primarul Marian Dragomir nu ia în calcul o asociere, însă îşi concentrează eforturile pe reabilitarea Stadionului Progresul
O asociere între Consiliul Judeţean, Primărie şi mediul privat pentru a salva Clubul Dacia Unirea de la desfiinţare taman în 2019, când se vor sărbători 100 de ani de fotbal competiţional la Brăila. Asta a solicitat autorităţilor consilierul judeţean PNL Florin Cîrligea, unul dintre finanţatorii echipei, în caz contrar avertizând că judeţul nostru nu se va mai putea lăuda cu o echipă de fotbal la nivel înalt. Reacţia a venit după ce proiectul depus de club pentru a obţine finanţare de la Consiliul Judeţean Brăila a fost respins ca fiind neeligibil, iar Primăria Brăila, deşi alocă fonduri, nu acoperă nici pe departe nevoile reale ale unei echipe din Liga a II-a. Cîrligea acuză că pur şi simplu nu se vrea sprijinirea fotbalului brăilean. La rândul său, ceva mai conciliant, Vasile Popa, vicepreşedintele Dacia Unirea, a afirmat că există deschidere pentru o asociere, indiferent de forma juridică preferată de autorităţi. Ba mai mult, acesta a făcut un apel ca măcar bazele sportive să fie preluate şi reabilitate de Primărie sau CJ Brăila, pentru a mai reduce din cheltuieli.
Întrebaţi dacă asocierea poate fi o soluţie pentru sprijinirea fotbalului brăilean, preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, şi primarul Marian Dragomir au dat răspunsuri diferite. Chiriac susţine că este deschis dialogului în acest sens dacă şi celelalte părţi sunt interesate, însă a îndemnat mai întâi ca Dacia Unirea să încerce să vină cu un proiect bine făcut pentru a obţine finanţare în 2019. Dragomir însă a recunoscut tranşant că nu ia în calcul o asemenea asociere. Chiar şi aşa, edilul-şef a subliniat că preferă ca municipalitatea să se concentreze şi să investească în Stadionul Progresul, iar apoi în cel municipal.
Cert este că, în toată această zbatere pentru obţinerea banilor, echipa de fotbal a avut rezultate tot mai slabe. Motivul: din cauza subfinanţării nu s-a putut crea un lot care să facă performanţă la Brăila. S-a mers întotdeauna pe diverse variante privind echipa, mulţi fotbalişti buni au plecat şi clubul a fost mereu forţat să opteze pentru soluţii de avarie.
De ce nu a primit Dacia Unirea bani de la CJ
Pe scurt, Primăria Brăila s-a angajat să aloce echipei Dacia Unirea 450.000 lei în acest an prin proiecte depuse în baza Legii 69/2000 a educaţiei fizice şi sportului. Din această sumă, până în prezent s-a alocat doar puţin mai mult de jumătate, urmând ca Dacia Unirea să mai depună un alt proiect pentru trimestrul 4 pentru a primi restul banilor. Ei bine, la Consiliul Judeţean lucrurile sunt mai complicate. După realizarea unui regulament pentru finanţarea sportului, Clubul Dacia Unirea a depus un proiect, însă a fost nevoit să îl redepună la scurt timp ca urmare a unor modificări la acest document, modificări prin care s-a eliminat din ecuaţie plata salariilor jucătorilor. Ei bine, nici de această dată echipa de fotbal nu a avut noroc de finanţare, deoarece proiectul le-a fost respins ca neeligibil, deoarece solicitările de finanţare au fost identice cu cele din proiectul depus la Primărie. Vasile Popa susţine însă că nu poate cere altceva pentru că la o echipă de fotbal în cazul cheltuielilor considerate eligibile nu intră foarte multe elemente: cazare, arbitraje, masa, medicamente, echipament şi transport, în condiţiile în care contractele sportive au fost eliminate din lista de solicitări.
“Cuantumul sumei alocate de Primărie este constant, dar mic - 450.000 lei, dar proiectul a fost împărţit în două. Până la ora actuală am primit bani în cadrul unui proiect pe care l-am depus în valoare de 290.000 lei, din care s-au decontat deocamdată doar 240.000 lei. Mai urmează în trimestrul 4 încă o diferenţă de vreo 50.000 lei. Apoi, pentru diferenţa de până la 450.000 lei cât ni s-a promis trebuie să depunem un alt proiect, în alt context şi lucrăm la asta. CJ Brăila nu a finanţat echipa profesionistă din 2013. Singurele finanţări pe care le-a acordat au fost în cadrul a două proiecte pentru Centrul de copii şi juniori şi pentru promovarea imaginii fotbalului în judeţ. În momentul în care am depus proiectul la Primărie, la nivel de Consiliu Judeţean nici măcar nu era aprobat regulamentul de finanţare. Proiectul a fost făcut pentru întregul an financiar, nu competiţional. Fiindcă aşa ni s-a cerut. (...) În momentul în care s-a aprobat regulamentul Consiliului Judeţean, noi am depus un proiect de finanţare plecând de la o sumă discutată iniţial la începutul anului de 700.000 lei. S-a redus. Prin buget s-a aprobat doar maxim 500.000 lei de proiect, aşa că am făcut un proiect pe suma aceasta. Am primit apoi adresă că trebuie să îl retragem, deoarece se modificase Legea Sportului. Dar se făcuseră doar două schimbări: nu mai era necesar avizul Consiliului Concurenţei şi s-a eliminat plafonul de 5% maxim pentru autorităţi. În prima variantă de regulament, cheltuielile cu contractele sportive, conform Legii 80 a Sportului, care modifică Legea 69, erau eligibile. În a doua variantă a regulamentului pe care au aprobat-o consilierii, s-a scos. De la 500.000 lei s-au dus apoi la 300.000 lei, care este oricum foarte puţin. Şi apoi ne-au spus că este neeligibil pentru că se suprapun cheltuielile efectuate în cursul unui an financiar cu proiectul de la Primărie şi că regulamentul nu permite să fie finanţat din două surse”, a explicat Popa.
Sursa citată a adăugat că o asociere, indiferent de forma juridică pe care ar dori-o autorităţile pentru acest lucru, ar rezolva problema, însă până acum nici CJ Brăila şi nici Primăria nu au acceptat ideea. Popa a precizat că Dacia Unirea a făcut o asemenea propunere de asociere şi în scris, însă autorităţile au răspuns negativ.
“În 2019 se aniversează 100 de ani de fotbal la nivel competiţional la Brăila. Am pregătit o mulţime de evenimente de Centenar, ar fi păcat să renunţăm, să le ducem la Liga a III-a. În acest sens, am făcut propuneri concrete, dintre care una chiar în scris, oficială către CJ Brăila. Am vorbit despre o asociere sub orice formă doresc dumnealor. Iar răspunsul primit a fost unul foarte evaziv. Că nu se poate! Iar domnul primar ne-a spus clar şi fără nicio cale de întoarcere că Primăria nu este interesată de o formă din aceasta de asociere, dar că ne va sprijini în continuare prin proiecte sportive. Lucru pe care îl şi face. Dar în cuantum insuficient pentru noi. Ca să supravieţuieşti la Liga a II-a îţi trebuie minimum 500.000 euro. Noi reuşim cu greu de ani de zile, nu ştiu cum. Dar asta nu înseamnă că renunţăm. Sub nicio formă!”, a mai adăugat Popa, dând exemplu faptul că la nivel naţional foarte multe cluburi de Liga a II-a sunt finanţate aproape 100% de autorităţile publice locale.
Precizăm că la cea mai recentă şedinţă ordinară a CJ Brăila, consilierul judeţean PND Simona Drăghincescu, care face parte din Comisia care a evaluat proiectele depuse de cluburile sportive pentru finanţare, a explicat că Dacia Unirea s-a prezentat de mai multe ori cu un proiect prost făcut şi copy-paste al celui depus la Primărie, ceea ce nu s-a putut accepta.
Chiriac îndemnă Clubul să facă un proiect mai bun în 2019
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a afirmat că nu este total împotriva ideii de asociere pe modelul HC Dunărea, însă instituţia pe care o reprezintă nu poate fi singura implicată. Chiar şi aşa, acesta a explicat că Dacia Unirea poate să obţină negreşit finanţare pe o sumă consistentă dacă în 2019, când se va discuta noul buget, va veni cu un proiect eligibil şi legal.
“Noi avem un regulament, după cum bine ştiţi, pe Legea 69. Am dat posibilitatea tuturor cluburilor care sunt organizate printr-un ONG să depună un proiect. Au depus şi ei proiect. Dar comisia le-a respins proiectul pentru că era identic cu cel depus la Primărie, cu sume egale. Ca să nu avem probleme cu Curtea de Conturi referitoare la finanţarea respectivă, proiectul de la Consiliu a fost respins. Cel de la Primărie a fost aprobat. Este problema lor cum se organizează. Banii încă sunt acolo. Erau bani dedicaţi pentru fiecare ramură sportivă în parte. Acum nu mai pot să depună proiect pentru că termenele au expirat. La anul! Nu pot eu decide să ne asociem. Asocierea înseamnă mai mulţi parteneri. Trebuie purtată o discuţie şi cu Primăria şi cu parteneri privaţi. Asta înseamnă asociere! Nu doar Consiliul Judeţean. Eu sunt pentru finanţarea sportului. Aţi văzut că au câştigat proiect cei de la baschet, cei de la volei. Puteau să câştige proiect mult mai mare, cu mai mulţi bani şi pe fotbal. Dar trebuia să facă un proiect bun şi pe lege. Nu am nimic împotrivă”, a declarat Chiriac.
Mai mult, preşedintele CJ Brăila a adăugat că din punctul său de vedere autorităţile locale ar trebui să investească în infrastructură şi acesta să fie aportul adus pentru sprijinirea sportului.
Dragomir se concentrează pe reabilitarea Stadionului Progresul
Întrebat dacă ia în calcul o asociere pentru salvarea echipei de fotbal Dacia Unirea, primarul Marian Dragomir a răspuns că va sprijini sportul la fel ca până acum, prin finanţarea proiectelor depuse pe Legea 69, însă şi a infrastructurii.
“Asocierea se poate face doar prin Consiliul Judeţean dacă doresc. La noi la Primărie, nu. Noi am demarat deja şi am semnat contractul de proiectare faza 1 pentru Stadionul Progresul. O să finanţăm ca şi până acum echipele de fotbal, baschet, handbal, volei etc. Dar ne vom axa pe modernizarea infrastructurii sportive şi banii pe care îi avem o să îi dăm pentru modernizarea Stadionului Progresul. Ulterior, când vom avea un stadion funcţional să putem să începem reabilitările şi la Stadionul Municipal, echipele de acolo vor putea să joace pe Stadionul Progresul. Anul acesta o să aprobăm în CLM indicatorii tehnico-economici, urmând ca ulterior să declanşăm licitaţia pentru proiectare finală, pentru proiect tehnic şi execuţie. De anul viitor ar trebui să intre în lucru”, a declarat Dragomir.
“Aniversăm 100 de ani prin desfiinţare...”
Consilierul judeţean PNL Florin Cîrligea, cel care a adus în atenţia publică prima oară problemele de la Clubul Dacia Unirea, susţine că motivele pentru care CJ Brăila a respins proiectul depus pentru finanţare sunt inventate. Acesta a afirmat că de patru ani de zile “se vinde aceeaşi minciună”, însă interesele sunt altele.
“Nu e adevărat! Dacia Unirea are proiecte bune! Spun de regulament, apoi că nu se mai dau bani pentru salarii, că sunt aceleaşi tipuri de cheltuieli ca în proiectul de la Primărie. Dar normal că în proiect sunt aceleaşi cheltuieli, că doar nu pot cere bani ca să cumpere rumeguş! Nu? Cheltuielile sunt cele clasice la o echipă de fotbal: deplasări, arbitraje, cazare. Că dacă unul (n.r. - Primăria) dădea suficienţi bani pentru a acoperi toate cheltuielile astea nu se mai punea problema. Dacă le dădea un milion de lei pentru echipă şi pentru cea de juniori, atunci da! Dar când unul îţi dă 300.000 lei şi se întinde pe un an de zile şi altul îţi spune că se suprapune cu Primăria...”, a declarat Cîrligea vizibil iritat.
Acesta a afirmat că o asociere între Primărie, CJ şi privaţi pentru Clubul Dacia Unirea s-ar putea face fără probleme, pe modelul Handbal Club Dunărea Brăila, dar nu se vrea.
“Discuţia din primăvară aşa a fost: domnule, haideţi să vedem cum facem! Unii dau jumate, ceilalţi încă jumătate şi o scoatem la capăt. Eu oricum le-am zis că nu cred că mai durează o săptămână. Probabil meciul ăsta de acasă. După, cred că se desfiinţează echipa, că nu are cum să reziste! Şi asta la 100 de ani! Aniversăm 100 de ani prin desfiinţare... Cu marele concurs al unora. Din păcate nu se vrea. Dacă faceţi o socoteală şi împărţiţi la 12 suma de 260.000 lei, veţi vedea că face undeva cam 21.000. Cât e salariul pe economie? 1.950 lei. Bun. Poţi să asiguri salariile? Nu prea. Pentru că o echipă din asta are nici mai mult nici mai puţin de 22 de oameni, plus antrenori, plus medic şi aşa mai departe. La divizia H se stă cu 1.800 lei. Dar eu zic că nu era o sumă enormă. Cu vreun milion şi jumătate de lei se descurcau cu toate. Cu ce se mai aduna de pe la privaţi era chiar ok”, a mai punctat liberalul.
În plus, Cîrligea a atras atenţia că deşi se sprijină echipele de copii şi juniori, nimeni nu îşi pune problema ce vor face aceştia după ce împlinesc 18 ani, în condiţiile în care echipa Dacia Unirea se chinuie să supravieţuiască de la o săptămâna la alta.
Buget de austeritate, rezultate mediocre
În cei cinci ani de când Concivia a luat mâna de pe echipa de fotbal, clubul CF Brăila, transformat ulterior în Dacia Unirea ca ONG, nu a mai primit aceeaşi finanţare din partea autorităţilor locale ca înainte. Doar Primăria a alocat fonduri, nu şi Consiliul Judeţean, iar în aceşti ani clubul a supravieţuit cu greu în acest eşalon. Cât despre crearea unei echipe care să evolueze câţiva ani cu un obiectiv îndrăzneţ, nici nu s-a pus problema! La fiecare început de sezon s-au petrecut schimbări majore la nivelul lotului. Neavând un buget stabil, fostul antrenor Alin Pânzaru a trebuit să improvizeze în teren cu tot felul de soluţii de avarie. Neavând bani, conducerea clubului nu a putut să aducă jucători experimentaţi. Şi totuşi, chiar şi aşa au fost perioade în care Dacia Unirea a făcut lucruri frumoase, atât în campionatul Ligii a II-a cât şi în Cupa României.
Însă după cinci ani de incertitudini, Pânzaru a plecat şi odată cu el majoritatea jucătorilor. Pentru Dacia Unirea a fost o vară fierbinte, fără jucători şi fără un buget care să-i permită să spere la a continua în acest eşalon, formaţia brăileană a fost la un pas de a se retrage oficial din Liga a II-a. Din fericire, cu o lună înainte de startul campionatului a venit salvarea, mai precis a fost instalată o nouă conducere. Răzvan Tudoroiu a preluat funcţia de preşedinte executiv, iar ca manager general a fost investit Cristian Hossu, iar acesta din urmă a adus un nou antrenor principal, pe Gheorghe Barbu. Noul antrenor a rezistat la Brăila doar trei etape, apoi a motivat că problemele personale nu-i mai permit să rămână la Brăila şi că trebuie să revină acasă alături de familie. Iar dezastrul de la Clinceni a făcut şi prima victimă din conducerea clubului: Dacia Unirea a renunţat la serviciile preşedintelui executiv, Răzvan Todoroiu, clubul urmând să fie condus de către Cristian Hossu. La doar o săptămână de la plecarea lui, Hossu l-a instalat antrenor principal pe Florentin Petre.
Clubul a mai făcut câteva implanturi de jucători, însă din punct de vedere valoric, lotul încă nu corespunde pretenţiilor acestui eşalon. Iar în aceste condiţii, în acest moment, se pune doar problema supravieţuirii în Liga a II-a, nicidecum realizarea unor performanţe deosebite. Trist este că totul se întâmplă exact cu doar câteva luni înainte de celebrarea Centenarului fotbalistic brăilean.
