Se tot vorbeşte de aproape 20 de ani (de pe vremea regretatului Laurenţiu Ulici) de megalopolisul Brăila-Galaţi. De unirea celor două oraşe pentru binele cetăţenilor care trăiesc aici. Dar dacă stăm şi ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani, constatăm că ambele oraşe au lucrat mai mult la despărţirea apelor decât la ceva care să le apropie. Şi în primul rând este vina politicienilor din cele două oraşe. La Galaţi, capul răutăţilor a fost Dan Nica, cel care s-a opus cu vehemenţă apropierii celor două oraşe. Iar la Brăila, Gheorghe Bunea Stancu aproape că a făcut totul pentru a ţine departe Brăila de Galaţi. Atitudinea arogantă a lui Bunea Stancu şi acţiunile sale în răspăr, menite să pună şi mai mult gaz pe foc, au dus la escaladarea conflictului.
Acum, chipurile, se încearcă o mediere a conflictului pornit din pricina celor 1000 de hectare de pământ luate peste noapte din proprietatea Brăilei şi trecute în dreptul Galaţiului. Revenirea pământului în proprietatea Brăilei ar însemna un pas înainte către normalitate, căci nu poţi să faci parteneriat cu cineva care te-a furat. Fostul prim-ministru Mihai Tudose a mişcat lucrurile deschizând proces Primăriei Galaţi pentru recuperarea celor 655 de hectare (că atâtea mai sunt disponibile, pe restul s-au construit blocuri ANL, la intrarea în Galaţi). Asta este o bilă albă pentru Tudose, dar nu este cazul să lăudăm un politician pentru că şi-a făcut datoria. La urma-urmei, pentru asta este plătit.
Procesul pentru cele 655 de hectare va avea primul termen de judecată în data de 22 februarie 2018, la Tribunalul Bucureşti. În mod logic şi normal, Brăila ar trebui să câştige acest proces, căci pământul ăla a fost luat cu japca de pe teritoriul comunei Vădeni şi trecut în proprietatea Galaţiului, printr-o hotărâre de Guvern dată noaptea ca hoţii. În plus, Galaţiul nu a respectat principala condiţie impusă atunci când a primit terenul, şi anume să construiască blocuri, săli de sport şi stadion pe cele 1000 de hectare. Dimpotrivă, Galaţiul încasează bani de la nişte agricultori cărora le-a dat terenul spre folosinţă.
Să presupunem că peste 3-4 ani (că atât durează un proces în România) cele 655 de hectare vor reveni în posesia Brăilei. Ce va face Brăila cu acest pământ? O să îl dea spre folosinţă agricultorilor, o să răsară solarii lângă blocurile ANL făcute de gălăţeni? Asta nu este o soluţie. Ideal ar fi ca pământul să revină în posesia Brăilei, dar pe acest pământ să fie dezvoltat un proiect comun cu Galaţiul. Însă eu nu văd pe nimeni din Galaţi dispus să pună umărul la un astfel de proiect, care, cel puţin declarativ, pare susţinut de primarul Brăilei Marian Dragomir şi de preşedintele CJ, Francisk Chiriac. (Cartierul ŞIRET)
