Serbia, Kosovo şi alte 29 de state, printre care Rusia, Statele Unite, Franţa şi Spania, îşi vor prezenta până la 11 decembrie argumentele, deocamdată confidenţiale, în faţa judecătorilor principalului organism judiciar al Naţiunilor Unite.
Curtea trebuie să răspundă la întrebarea: "declararea uniletarală a independenţei instituţiilor provizorii ale administraţiei autonome din Kosovo este conformă cu dreptul internaţional?"
Kosovo, care numără două milioane de locuitori, dintre care 90% sunt albanezi, şi-a proclamat, la 17 februarie 2008, independenţa, căreia Belgradul i se opune vehement. 63 de ţări, printre care 22 dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, au recunoscut independenţa Kosovo.
La 8 octombrie 2008, Serbia a obţinut acordul Adunării Generale a Naţiunilor Unite pentru a sesiza Curtea de la Haga în privinţa legalităţii proclamării independenţei Kosovo, teritoriu pe care Belgradul continuă să-l considere una dintre provinciile sale.
Problema proclamării independenţei Kosovo "nu este politică, ci juridică", a apreciat recent Saşa Obradovici, consilierul juridic al Serbiei la CIJ, potrivit căruia demersul Priştinei încalcă dreptul internaţional.
Belgradul şi Priştina nu au dezvăluit public argumentele pe care le vor expune în faţa judecătorilor. Deşi avizul Curţii nu are caracter de constrângere, Serbia speră că o decizie favorabilă îi va permite să reia negocierile cu Priştina asupra statutului teritoriului.
15 dintre cele 29 de state care vor participa la audieri au recunoscut independenţa Kosovo, printre acestea numărându-se Statele Unite sau Franţa. Printre celelelalte 14 se află ţări precum Spania, China, România sau Rusia, care se tem că acest precedent va încuraja separatismul pe teritoriile lor.
"În cazul în care Curtea recunoaştea legalitatea secesiunii Kosovo, aceasta va avea consecinţe pentru regiune şi va crea un precedent pe plan internaţional", a explicat pentru AFP Steven Blockmans, jurist la Institutul Asser, specializat în dreptul internaţional.
