* a scăzut incidența dar și gravitatea cazurilor de risipă a banului public în rândul autorităților publice locale * raportul de activitate pe anul trecut al Curții arată că prejudiciile și veniturile suplimentare, stabilite în urma misiunilor de audit, s-au situat la mai puțin de jumătate din cuantumul sumelor aferente raportului precedent * în continuare însă, Curtea atrage atenția în mod insistent asupra importanței elaborării unor bugete echilibrate, cu surse certe de finanțare * de asemenea, trage un semnal de alarmă și asupra faptului că instituțiile nu fac eforturi în a urmări încasarea la termen a tuturor taxelor, impozitelor, redevențelor și chiriilor ce li se cuvin, context în care întreg județul este prizonierul milei autorităților centrale
Autoritățile locale n-au mai rămas corijente, ca în anii trecuți, la finalul “examenelor” pe care le susțin an de an cu inspectorii Curții de Conturi. Chiar dacă, în continuare, sunt îngrijorătoare concluziile controalelor și auditurilor pe care le-au primit anul trecut, acum nu se mai discută de risipa banului public de ordinul milioanelor de lei. Prejudiciile și veniturile nerealizate descoperite de către Curtea de Conturi nu depășesc 0,64 milioane lei, la mai puțin de jumătate comparativ cu raportul precedent, când sumele cu pricina se ridicau la aproape 1,5 milioane lei. Dacă în trecut “vedetele” rapoartelor anuale erau Consiliul Județean și Primăria municipiului, unde se contorizau cele mai mari sume cu titlu de prejudiciu sau venituri nerealizate, în urma verificărilor făcute anul trecut și vizând activitatea instituțiilor pe anul 2019, cel mai mare prejudiciu a fost descoperit la Primăria Chiscani: 0,346 milioane lei, generat de susținerea financiară a activității unui ONG care se ocupă de protecția animalelor. Vă propunem în cele ce urmează o trecere în revistă a principalelor concluzii ce se desprind din raportul anual al Camerei de Conturi Brăila, astfel încât să ne putem face o idee asupra modului în care s-au cheltuit banii publici în județul nostru.
Exercițiul bugetar 2019, puncte tari / puncte slabe
Anul trecut, Curtea de Conturi a programat pentru județul nostru un număr de 18 acțiuni de audit. Totodată, cu ocazia auditării situațiilor financiare la ordonatorii principali de credite, au fost supuse verificării și transferurile de fonduri publice către aceste instituții. “Până la data raportării au fost finalizate și valorificate un număr de 12 acțiuni de audit financiar, fiind în curs de valorificare un număr de 4 misiuni de audit financiar și o misiune de audit de conformitate. Totodată, o acțiune de audit financiar, prevăzută a fi efectuată la Spitalul Județean de Urgență Brăila este suspendată, urmare a situației privind evoluția virusului COVID-19, urmând a fi reluată în Programul de activitate pentru anul 2021”, se precizează în raport.
Bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiului și județului Brăila au înregistrat creșteri în anul 2019, atât față de anul 2017 cât și față de anul 2018. În anul 2019, veniturile au crescut cu 3% față de anul 2017 și cu 25,1% față de anul 2018, în timp ce cheltuielile au crescut cu 11,3%, respectiv cu 20,2% față de aceleași referințe. Per total, anul trecut, cele 45 de bugete locale (CJ Brăila, primăria municipiului, 3 primării de orașe și 40 de comune) au înregistrat un deficit de 31,8 milioane lei, în scădere față de 2018 când deficitul a fost de puțin peste 55 milioane lei. De remarcat aici că bugetul propriu al CJ a fost singurul care a înregistrat excedent, adică a cheltuit mai puțin decât a încasat din venituri (220,7 milioane lei venituri, 191,2 milioane lei cheltuieli) în timp ce Primăria municipiului a încheiat pe minus cu 41,1 milioane lei (274,6 milioane lei încasări și 315,7 milioane lei plăți).
“Analiza în structură pe categorii de venituri bugetare și surse de finanțare a pus în evidență faptul că veniturile bugetelor locale în anul 2019 au fost supraestimate, nivelul realizat al acestora situându-se cu mult sub prevederile inițiale cât și sub prevederile definitive, cu excepția veniturilor bugetelor locale constituite din sume defalcate din TVA (...). Nerealizarea în anul 2019 a veniturilor bugetelor locale s-a datorat în principal insuficientei preocupări a autorităților publice locale pentru urmărirea încasării veniturilor pe parcursul execuției bugetare cât și, în unele cazuri, inconsecvenței manifestate pe parcursul anului în a elabora bugete echilibrate, cu surse certe de finanțare. (...) Cea mai mare imprectibilitate a previzionării cheltuielilor se înregistrează la cheltuielile care vizează finanțarea unor proiecte fie din surse externe nerambursabile, fie din surse naționale, remarcându-se în acest sens, o execuție de numai 6,9% din nivelul prevederilor bugetare anuale definitive pentru cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și de 47,2% pentru cheltuielile de capital. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că în planificare s-a anticipat în mod nerealist o accelerare masivă în ceea ce privește derularea proiectelor cu finanțare de la UE, dar și a unor proiecte cu finanțare națională”, au concluzionat inspectorii Curții.
În ceea ce privește gradul de autofinanțare a cheltuielilor bugetare, pentru anul 2019, discutând despre realizări efective, procentul pe total județ este de 45,7% (în creștere cu 0,7% față de 2018), iar cel mai bine la acest capitol stă Primăria Municipiului cu un grad de autofinanțare de 67,4%.
Unde au fost semnalate cele mai grave abateri
În privința impactului financiar al rezultatelor acțiunilor de audit desfășurate pentru anul 2019, același raport indică prejudicii în sumă totală de 0,521 milioane lei, inclusiv accesorii bugetare și venituri suplimentare de 0,117 milioane lei (inclusiv accesorii bugetare). Se distinge aici prejudiciul, descoperit în urma auditului, la Primăria Chiscani unde “nota de plată” a fost de 0,346 milioane lei. Ponderea cea mai mare aici au avut-o plățile nelegale reprezentând cotizație de aderare, cotizație fixă și cotizație variabilă, achitate de UATC Chiscani unei asociații pentru supravegherea și protecția animalelor, în baza unei hotărâri a Consiliului Local Comunal Chiscani anulate de către instanța de judecată (0,324 milioane lei). Au mai fost, de asemenea, semnalate plăți nelegale reprezentând indemnizație de hrană acordată în luna decembrie 2018 personalului din cadrul UATC Chiscani -11.000 lei și plăți nelegale reprezentând drepturi de personal acordate, care au depășit nivelul indemnizației lunare a viceprimarului – 10.000 lei.
Tot în cuprinsul raportului se face referire și la fenomenul de păgubire a bugetelor locale prin neurmărirea în cadrul termenului legal de prescripție, a veniturilor cuvenite bugetului local reprezentând concesiuni și închirieri, impozite și taxe locale și amenzi contravenționale. Numai la acest capitol inspectorii au stabilit venituri suplimentare de 73.000 lei (din care UATO Ianca – 48.000 lei, UATC Ulmu – 16.000 lei, UATC Victoria – 7.000 lei și UATC Bărăganul – 2.000 lei).
Curtea de Conturi: mai mare atenție la colectarea banului public!
Ca o concluzie generală, în finalul raportului CC Brăila se precizează că “În urma valorificării constatărilor din actele de control, a fost emis până la data prezentului raport un număr de 12 decizii, prin care au fost dispuse 101 de măsuri, comunicate autorităților administrației publice locale, pentru înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată, care nu au fost remediate în timpul verificărilor cât și pentru stabilirea întinderii prejudiciilor și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestora”. O altă recomandare face referire și la stabilirea corectă și reală a veniturilor proprii ale bugetelor locale, atât a celor fiscale de natura impozitelor și taxelor locale cât și a celor nefiscale provenind din venituri de natura redevențelor, chirii, amenzi, dividende etc, în cuantumul și la termenele stabilite potrivit prevederile legale cât și în contractele de concesiune sau închiriere. În plus, raportul îndeamnă ordonatorii de credite să crească gradul de colectare a veniturilor proprii prin identificarea tuturor surselor de venit, întreprinderea măsurilor specifice pentru încasarea acestora, inclusiv a măsurilor de executare silită, pentru a se evita prescrierea dreptului la acțiune.
