Preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu, a declarat, zilele acestea, în presa centrală, că instituţia pe care o reprezintă estimează că aproximativ 60 de milioane de euro sunt cheltuiţi anual pe studii de fezabilitate care nu se concretizează în proiecte. "Asistăm la un exces de studii de fezabilitate. Sigur că, de multe ori, acest exces ar fi binevenit, dacă s-ar concretiza în proiecte aprobate. Din păcate, numărul studiilor de fezabilitate care nu se transformă în proiecte este foarte mare. Aici au o vină, după părerea mea, şi cei din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care ar trebui să aibă permanent discuţii cu ordonatorii principali de credite de la unităţile administrativ-teritoriale, să explice că aceste studii trebuie cântărite cu grijă", a spus Văcăroiu, la finalul audierilor din Comisiile de buget-finanţe, care au aprobat bugetul instituţiei. De asemenea, sursa citată a precizat că nu e problemă de legalitate la mijloc şi nici de competenţa procurorilor, însă este o povară pentru bugetele locale din cauză că aceste studii nu sunt şi puse în practică. Potrivit şefului Curţii de Conturi, din eşantionul de 1.000 de comune, oraşe şi municipii verificate, în 2014, de către instituţie, s-au constatat pierderi de aproximativ 30 de milioane de euro, iar suma ar putea fi chiar dublă având în vedere că România are aproximativ 2.600 de unităţi administrative.
Chiar dacă nu a făcut nominalizări, este evident că, în cazul judeţului nostru, la capitolul "bani tocaţi aiurea" se încadrează perfect studiul de fezabilitate pentru Podul peste Dunăre.
Numai cea mai recentă actualizare a costat undeva la 5,63 milioane de lei. Mai precis, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a anunţat în primăvara acestui an că a semnat contractul pentru revizuirea proiectului cu o asociere având în frunte "Institutul de Studii şi Proiectări Căi Ferate" şi, drept asociaţi, mai multe firme având doar iniţiale în denumire gen SC "E.D.IN" SRL şi SC "S.T.E." SRL, plus italienii de la "Pegaso Ingegneria" SRL. Tot atunci s-a făcut public faptul că valoarea totală a contractului este de 5.635.643,87 lei, fără TVA, finanţarea venind 85% din fonduri FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regională) şi 15% de la bugetul de stat. "Obiectivul general este îmbunătăţirea competitivităţii economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport care facilitează integrarea economică în UE, contribuind astfel la dezvoltarea pieţii interne cu scopul de a crea condiţiile pentru creşterea volumului investiţiilor, promovarea transportului durabil şi a coeziunii în reţeaua de drumuri europene. Pe lângă importanţa sa naţională, proiectul Podul Suspendat peste Dunăre la Brăila va deservi în condiţii optime traficul de tranzit internaţional, de mărfuri şi persoane de pe teritoriul României", se lăuda la vremea respectivă CNADNR. Toate acestea, în ciuda faptului că despre proiectul podului peste Dunăre, se vorbeşte de cel puţin 20 de ani, fără să se fi săpat o casma la fundaţie, promisiunea podului fiind reluată ciclic doar în perioade de precampanie electorală. Drept dovadă, proiectul a fost lăsat în coada listei ca importanţă în Master Planul General de Transport, cu orizont de implementare abia spre 2030.
