* deputații au votat, recent, legea care interzice cumularea pensiilor cu salariile la stat, dar doar pentru anumite categorii de pensionari * varianta finală a inclus o grămadă de excepții: aleșii, profesorii, cei angajați cu ora să aibă grijă de bătrâni, copiii care au pensii de urmaș, medicii și asistenții, preoții și artiștii, membrii Academiei Române, dar și cei care lucrează în autorități autonome (BNR, ANRE, ASF, ANCOM) * în afară de deputatul neafiliat politic Ciprian Ciubuc, care s-a abținut, toți membrii brăileni din Camera Deputaților au votat ”pentru” această lege discriminatorie * printre parlamentarii de Brăila care pot beneficia liniștiți în continuare de cumulul pensiei cu salariul, dacă doresc, se numără PSD-iștii: Nicu Niță (deputat) și Ion Rotaru (senator) * nu la fel de privilegiați se pot declara muncitorii din administrația publică locală sau femeile de serviciu ale instituțiilor culturale, de exemplu, categorii care nu au fost cuprinse pe lista excepțiilor
Parlamentarii au făcut ce au făcut și în cele din urmă au reușit să se pună la adăpost de încă una dintre cele mai recente măsuri controversate pe care le-au adoptat în plen, cea privind interzicerea cumulului pensiei cu salariile pentru angajații de la stat. Un proiect legislativ propus de pe vremea Guvernului Florin Cîțu, care nu beneficia atunci de susținerea senatorilor PSD, dar care a ajuns în cele din urmă să fie adoptat, recent, de Camera Deputaților, forul decizional în acest caz, însă după o serie de modificări masive. Deputații au votat pe 28 iunie legea prin care se interzice cumulul pensiei cu salariul de la stat. Potrivit presei centrale, legea a trecut cu 215 voturi ”pentru”, 3 ”împotrivă” și 49 de abțineri. Cert este că au fost introduse foarte multe categorii exceptate: persoanele alese în funcții de autoritate sau demnitate publică, precum și celor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituție; personalul didactic de predare din învățământ pensionat, reîncadrat în condițiile Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare; personalul de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autoritățile locale pentru asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul persoanelor vârstnice, potrivit art. 8 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările ulterioare; persoanele din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale care beneficiază de pensie de urmaș și de pensie de invaliditate gradul III cu drept de muncă; personalul de specialitate medico-sanitar din unitățile sanitare, din unitățile de asistență medico-socială și din instituțiile/autoritățile publice; asistenții personali și asistenții personali profesioniști prevăzuți de Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare; asistenții maternali prevăzuți de Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare; persoanele care ocupă funcții clericale sau funcții de specialitate artistică; membrii Academiei Române; persoanele care exercită un mandat în cadrul autorităților administrative autonome aflate sub control parlamentar și care se finanțează integral din venituri proprii generate ca urmare a desfășurării de activități și operațiuni specifice. La ultimul alineat care prevede la excepții persoanele ce exercită mandat în cadrul autorităților administrative autonome aflate sub control parlamentar se numără angajați ai instituțiilor precum: Banca Națională a României (BNR), Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Din păcate pentru celelalte categorii, odată ajunse la vârsta de pensionare, persoanele angajate la stat se vor vedea în ipostaza de a alege între a sta acasă sau a continua să activeze în câmpul muncii pe poziția deținută până nu demult, pentru a-și lua mai departe salariul, care atârnă un pic mai greu în portofel decât pensia. Desigur, cei care aleg să se pensioneze își pot încerca mai departe norocul în mediul privat, unde nu a fost interzis cumulul pensiei cu salariul. Cert este că forma finală adoptată de Cameră a fost considerată nedreaptă de către mulți parlamentari din opoziție și nu numai. De altfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis pe 29 iunie să atace la Curtea Constituțională atât această lege, cât și pe cea a pensiilor speciale.
Deputații brăileni, de acord ca ei să poată cumula pensia cu salariul și alții nu
Dacă un angajat care a lucrat ani de zile în administrația publică locală (pe o poziție care nu este exceptată) a ajuns la vârsta de pensionare, dar simte că ar mai putea continua activitatea, acum își poate lua adio de la gura de oxigen ce ar fi putut însemna încasarea simultană a pensiei cu salariul. Probabil că nu este o tragedie dacă ne gândim că în acest mod se pot elibera locuri de muncă pentru tineri și că se mai degrevează bugetul de stat. Însă legea aprobată în Parlament vine cu un element discriminatoriu. De ce? Aceasta nu se aplică în egală măsură și pentru aleși, în special pentru aceia care au votat-o, unii dintre ei fiind pensionari. Potrivit formei finale a acesteia: demnitarii, parlamentarii, primarii, consilierii au dreptul, dacă doresc, atunci când ies la pensie să continue să activeze în orice domeniu la stat, spre deosebire de o femeie de serviciu, de exemplu, care a lucrat în cadrul unei instituții publice și care odată ajunsă la vârsta pensionării își dorește să își continue activitatea pentru câțiva ani. Drept sau nu, parlamentarii au decis că în cazul lor este normal să se aplice această excepție.
În acest context, redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au consultat datele publice oferite de Senatul României și de Camera Deputaților pentru a vedea cum au votat exact aleșii Brăilei pe tot parcursul dezbaterii acestei legi. Interesant este că în 2021, la momentul votului din Senat al Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, aflată atunci într-o primă formă, senatorul PSD Brăila Ion Rotaru a votat ”împotrivă”. Atunci aceasta venea la inițiativa PNL, iar social-democrații se aflau în opoziție. La fel a votat și senatorul AUR Andrei Hangan la acel moment. Totuși camera decizională în acest caz a fost Camera Deputaților. Iar pe 28 iunie 2023, deputații PSD Florin Mircea, Nicu Niță, președintele PNL Brăila, Alexandru Popa și colegul său liberal George Adrian Paladi au spus un mare ”DA” variantei finale a legii, cea plină de excepții. Singura poziție ușor diferită a venit din partea deputatului neafiliat politic Ciprian Ciubuc (ex-AUR), dar și acesta s-a abținut, nu a votat ”împotrivă”.
Pensionarii Niță și Rotaru se pot angaja la stat, dacă doresc
Situația jenantă este cu atât mai mare pentru deputatul PSD Brăila Nicu Niță, care a votat ”pentru” această lege, în condițiile în care este pensionar și ar putea beneficia lejer de cumulul pensiei cu salariul dacă s-ar ivi vreo oportunitate de a se angaja la stat, spre deosebire de alte categorii de pensionari mai puțin privilegiate. Și dacă pensia încasată de deputatul brăilean suscită interesul cititorilor noștri, potrivit declarației sale din iunie 2022, îi putem informa că la vremea respectivă acesta nota că a încasat 38.436 lei timp de 12 luni. În aceeași perioadă, Niță a notat în declarația de avere că a încasat din partea Camerei Deputaților suma frumușică de 131.412 lei. În declarația de avere depusă pe 18 mai 2023, Niță a precizat că a încasat o pensie de 43.456 lei, cu alte cuvinte cam 3.600 lei pe lună. În aceeași declarație, PSD-istul a spus că a primit de la Parlament o indemnizație în valoare de 133.903 lei.
Senatorul PSD Brăila Ion Rotaru, celălalt parlamentar brăilean ieșit la pensie, informa prin declarația sa de avere depusă pe 15 iunie 2022 că încasase 56.592 lei de la Casa Națională de Pensii, în timp ce soția sa: 24.312 lei. Indemnizația de senator a acestuia anul trecut a fost de 137.555 lei. În declarația de avere depusă pe 13 iunie 2023, Rotaru a notat că timp de 12 luni a încasat 61.758 lei, deci 5.140 lei pe lună. Soția sa ar fi încasat de la Casă 26.508 lei. De asemenea, indemnizația acestuia de parlamentar s-a ridicat la valoarea de 141.636 lei.
De reținut că un muncitor calificat, care a ajuns la vârsta pensionării abia dacă încasează în general 2.000 lei pe lună, situație semnalată și de politicienii din opoziție, la pachet cu faptul că multe dintre categoriile exceptate prin această lege, sunt adevăratele mâncătoare de resurse ale bugetului de stat.
