Ingrozit de asa sume fabuloase, Iliescu, recunoscut drept "sarac si cinstit", si-a iesit din fire, iar dupa el, unul cite unul, si alti PSD-isti, ale caror afaceri au mai palit in anii de opozitie. "E rusinos intr-un partid de stinga sa vorbim despre bani", a izbucnit Iliescu, de parca pina acum campaniile electorale ale PSD-ului s-au facut pe zimbetul lui, nu pe sume consistente.
Si, totusi, in anumite limite, ingrijorarea lui Iliescu, poate fi credibila. Va dati seama, daca ar fi adevarat ce spune Nica, citi bani s-ar putea toca anul acesta, avind in vedere cite "posturi vacante vor fi scoase la concurs"? Are cineva curajul sa faca un deviz estimativ de campanie, in conditiile in care vor fi scoase la bataie aproape 3.000 de posturi de primari (2.685 la comune si 263 la orase, plus capitala), 341 locuri de deputati, 143 de senatori si 41 de presedinti de CJ? Cu mentiunea ca pentru fiecare in parte, fiecare partid isi va inscrie un candidat. De unde, Doamne iarta-ma, atitia bani? Il si vad pe presedintele nostru de CJ, Gheorghe Bunea Stancu (decis sa obtina o noua presedintie), cum va scoate din buzunar 1 milion de euro, in conditiile in care, la sfirsitul anului trecut, s-a chinuit cu tot partidul sa faca rost de 10.000 euro pentru un sondaj de opinie, care sa indice cel mai bun candidat PSD la primaria muncipiului.
Si citi ca el or fi in toata tara! Ca, zau asa, avea dreptate un deputat PDL care, intrebat de ziaristi daca va mai candida pentru un nou mandat in aceste conditii, a raspuns sugubat: "Daca as avea 300.000 euro, de ce mi-as mai dori sa ajung deputat?!".
Caci, la urma urmei, care e logica sa cheltuiesti atitia bani, cind oricind poate aparea cineva dispus sa cheltuie si mai mult si sa iti spulbere toate sansele.
Oricum, dupa atitea dezbateri, declaratii si framintari, unii PSD-isti au concluzionat: proasta alegere votul uninominal, care presupune un asemenea mod de finantare.
Cita ipocrizie! Oare, decit sa fluture prin fata oamenilor aceste sume, care oricum nu cred ca sint corecte, nu era mai simplu sa recunoasca fatis ca unora nu le e pe plac uninominalul? Ca multi nu sint nici pregatiti sa il accepte, nici capabili sa ii faca fata? De ce se cramponeaza de aceste sume, cind bani in politica s-au bagat dintotdeauna, fie ca s-au numit donatii sau cotizatii? Se stie ca orice loc eligibil pe o lista s-a cumparat, intr-o forma sau alta. Si la fel se stie, fiecare leut bagat in politica, tot intr-o forma sau alta, s-a intors insutit in buzunarul "investitorului".