• poliţiştii vin cu sfaturi pentru brăilenii care, cel puţin în ultimul timp, petrec mult timp online şi fac şi cumpărături pe net, tocmai pentru a-i ajuta să se ferească de escroci • seria recomandărilor pentru siguranţa online continuă cu informaţii referitoare la fraudele de tip phishing şi măsurile care trebuie avute în vedere • în perioada 26-30 octombrie, poliţiştii transmit, zilnic, recomandări pentru prevenirea principalelor tipuri de fraude în mediul online
Tipuri de fraude pe internet! «Mesaj de la şef»; fraudele de tip «Phishing» prin email/ Smishing prin SMS/ Vishing prin apeluri telefonice; frauda cu website-uri bancare false; frauda «Iubire prefăcută»; fraudele cu investiţii şi cumpărături online. Brăilenii trebuie să înveţe să se ferească de fraudele de pe internet, comise prin diverse metode de indivizi specializaţi, astfel că poliţiştii revin cu sfaturi preventive.
În această săptămână, specialiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila transmit, zilnic, recomandări pentru protecţia vieţii private şi prevenirea principalelor tipuri de fraude în mediul online. Demersul se înscrie în seria activităţilor derulate la nivelul Uniunii Europene, în cursul lunii octombrie - Luna Europeană a Securităţii Cibernetice, prin care se urmăreşte creşterea gradului de informare a beneficiarilor, persoane fizice şi companii, cu privire la importanţa măsurilor pe care trebuie să le ia pentru a-şi proteja datele personale, financiare şi profesionale.
Seria mesajelor preventive a început cu informaţii despre fraudele prin metoda “Mesaj de la şef”. Potrivit poliţiştilor, acest tip de fraudă vizează angajaţii autorizaţi să efectueze plăţi, care, prin inducere în eroare, sunt determinaţi să plătească o factură falsă sau să efectueze un transfer.
Seria recomandărilor pentru siguranţa online, transmise de poliţişti în cadrul Lunii Europene a Securităţii Cibernetice continuă cu informaţii referitoare la fraudele de tip phishing şi măsurile care trebuie avute în vedere pentru prevenirea acestora. “E-mail - urile de tip phishing se referă la mesaje false care induc în eroare destinatarii, pentru a-şi divulga date personale, financiare sau de securitate. Astfel, victima primeşte un e-mail care poate arăta identic cu cele primite de obicei de la bancă, imitând logo-ul şi designul mesajelor reale. Folosind formulări care sugerează urgenţa, escrocii solicită descărcarea unui ataşament sau accesarea unui link şi în felul acesta utilizatorul este direcţionat către un site fals, unde i se va cere introducerea de date precum numărul cardului, codul PIN şi a altor date de identificare”, transmit reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Brăila.
Potrivit poliţiştilor, infractorii cibernetici se bazează pe faptul că oamenii sunt ocupaţi, iar la o primă vedere aceste e-mailuri par legitime. În consecinţă, cel mai probabil iau în serios ce este scris în e-mail şi acţionează în consecinţă. În plus, dacă e-mailurile sunt deschise de pe telefonul mobil sau tabletă, poate fi mai dificil de depistat o încercare de phishing.
Pentru a nu fi păcăliţi prin această metodă, poliţiştii vin cu recomandări: actualizaţi în permanenţă programele calculatorului, inclusiv sistemul de operare; fiţi extrem de atenţi dacă prin mesajul pretins a fi de la bancă vi se solicită date sensibile (date despre cont, parole etc.); citiţi cu atenţie e-mailurile: verificaţi eventualele greşeli de exprimare şi de ortografie şi comparaţi adresa expeditorului cu cea din corespondenţa anterioară; nu răspundeţi mesajelor suspecte; cel mai sigur e să le retransmiteţi băncii, tastând adresa în browser;
ţineţi cont de faptul că banca nu vă va solicita niciodată informaţii personale prin intermediul e-mailului; nu accesaţi link – urile şi nu descărcaţi ataşamentele din astfel de mesaje; dacă aveţi dubii cu privire la o tranzacţie, faceţi verificări suplimentare!
Phishing-ul prin SMS şi apel telefonic
Specialiştii mai arată faptul că smishing-ul (phishing-ul prin SMS) se referă la încercarea de inducere în eroare prin mesaje text, pe care escrocii o folosesc pentru obţinerea de date personale, bancare ori de securitate.
Prin mesajul text (SMS), autorii solicită de obicei apelarea unui număr de telefon sau accesarea unui link pentru a verifica, actualiza sau reactiva un cont. În realitate, persoana este direcţionată către un site fals sau către un operator-complice, pretins reprezentant al băncii, scopul urmărit de escroci fiind acela de a obţine orice informaţie care i-ar putea ajuta să obţină bani.
O altă metodă folosită de escroci este vishing- ul (apeluri telefonice tip phishing), care se referă la situaţiile în care autorii contactează victima telefonic şi, invocând diferite pretexte, o conving să le divulge date personale şi/sau financiare ori să le transfere bani. Oamenii se pot feri de fraudele prin această metodă dacă sunt prudenţi cu privire la apelurile telefonice primite de la necunoscuţi. Trebuie cerut şi numărul apelantului şi verificată identitatea apelantului la firma/compania în numele căreia spune că sună. “Nu daţi crezare oricărui apelant, doar pentru că ştie câte ceva despre dumneavoastră; escrocii pot obţine informaţii despre victime din mediul online (în special de pe reţelele sociale) sau din alte surse; nu transmiteţi prin telefon codul PIN sau parola de la contul de Internet Banking”, este mesajul poliţiştilor brăileni.
