• consilierii judeţeni au aprobat, recent, cotizaţia anuală a instituţiei către Centrul de Informare şi Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă (CIDIEDD) Brăila • este vorba despre 400.000 lei (4 miliarde lei vechi) • liberalul Ovidiu Nechita s-a arătat sceptic în privinţa realizărilor acestei Asociaţii, criticând cheltuielile de funcţionare vs. fondurile atrase • preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a afirmat că este mulţumit de CID şi de ajutorul pe care l-a acordat primăriilor din judeţ pentru a realiza proiecte cu finanţare europeană sau naţională
Centrul de Informare şi Documentare pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Durabilă (CIDIEDD) Brăila, realizat încă de pe vremea când preşedinte al Consiliului Judeţean era Gheorghe Bunea Stancu, a intrat, recent, în atenţia aleşilor judeţeni. Pe scurt, consilierii au aprobat un proiect privind achitarea cotizaţiei de membru al CJ în Asociaţia CID, pentru anul 2020, în sumă de 400.000 lei. Subiectul a stârnit critici din partea consilierului judeţean PNL Ovidiu Nechita, care a solicitat ca preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, să precizeze măcar realizările din 2019 ale Centrului.
“Domnule consilier, aveţi la proiect, raportul Asociaţiei, cu toate proiectele aflate în derulare şi sumele pe care le derulează ei. Sunt în total şapte proiecte în derulare, vreo trei în implementare, în valoare de 6,5 milioane euro. Marea majoritate sunt şi cu Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) din judeţul Brăila pe foarte multe axe de finanţare”, a declarat Chiriac.
Ei bine, Nechita s-a arătat sceptic în privinţa realizărilor concrete ale CID şi a punctat că ar fi fost bine dacă proiectul era însoţit de un document prin care se specificau toate sumele atrase de Centru şi cheltuielile. Liberalul chiar a dorit să dea un exemplu referitor la situaţia în curs a proiectelor derulate de Centru.
“Sunt cheltuieli de funcţionare de 153.589 lei. Deci cât cheltuielile cu proiectele! Pentru că asta scrie aici, în ceea ce ne-aţi dat dumneavoastră la mapă. Proiectul «Centrul Europe Direct Brăila» - 114.412 lei, Proiectul «ePeşte l@ Brăila» - 67.600 lei. Şi cheltuielile de funcţionare ale asociaţiei sunt 153.589 lei. Deci aproape la fel!”, a criticat Nechita.
Cert este că din adresa emisă de CIDIEDD Brăila către CJ Brăila prin care solicită cotizaţia anuală pe 2020, aflăm că într-adevăr aceştia au cerut banii pentru funcţionarea Asociaţiei, dar şi pentru susţinerea unor proiecte aflate în implementare, precum: “Centrul Europe Direct Brăila”, “Start Antreprenoriat”, ePeşte l@ Brăila”, “Economia Socială # Misiune Socială” şi “Formeneco”. Reprezentanţii CID subliniază câteva estimări pentru acest an în privinţa cheltuielilor. Mai exact, aşa cum a punctat şi Nechita, o contribuţie a Asociaţiei de 114.412 lei (23.925 euro) pentru proiectul “Europe Direct”, una de 67.600 lei pentru “ePeşte”, şi 64.399 lei pentru desfăşurarea activităţilor celorlalte proiecte. De asemenea, cer 153.589 lei pentru funcţionarea Asociaţiei până la finele lui 2020, din care 91.489 lei către utilităţi (energie termică, electrică, apă, salubritate, supraveghere video, reparaţii auto şi alte taxe) şi 62.100 lei către salariile personalului administrativ. În total: 400.000 lei.
Într-un document semnat de directorul executiv al CID, consilierul municipal PSD Răzvan Popescu, acesta se laudă cu faptul că în luna decembrie 2019 Asociaţia a semnat contracte cu finanţare 100% de la Uniunea Europeană şi bugetul naţional pentru două proiecte: “Economia Socială # Misiune Socială” cu un buget de 3.195.650,05 lei şi “Formeneco”, cu un buget de proiect de 1.017.935,31 lei. De asemenea, menţionează că mai sunt şi alte proiecte în etapa de evaluare pentru a obţine finanţare de la UE şi de la Centru: “Formare, Eficienţă, Competenţă în Regiunea de Sud-Est” - care îşi propune creşterea participării la programe de formare profesională pentru adulţi cu nivel scăzut de calificare, persoane de peste 40 de ani; “Enecocer” - care, de asemenea, urmăreşte creşterea nivelului de calificare al angajaţilor din regiunea noastră prin programe corelate cu nevoile de pe piaţa muncii.
Cu ce se laudă CID Brăila în ultimii ani
Ataşat proiectului de hotărâre se află şi un raport privind activitatea desfăşurată de CID Brăila în perioada ianuarie 2019 - mai 2020. Astfel, în decursul a 41 de pagini, reprezentanţii Asociaţiei vorbesc în amănunt despre scrierea şi implementarea a 14 proiecte mai mult sau mai puţin importante: cele patru proiecte deja amintite mai sus, la care se adaugă: “START Antreprenorial-Măsuri integrate de antreprenorial în Regiunea de Sud-Est a României prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol 2014-2020”; câteva proiecte legate de calificarea angajaţilor, Start-UP GAL -uri; precum şi câteva proiecte culturale dintre care unul cu Muzeul Ianca, altul pentru promovarea satelor, precum şi unul privind acordarea unui sprijin pentru continuarea performanţei în tenis. Echipa CID menţionează şi că a participat cu programe pentru Şcoala Altfel, dar şi la Bursa Locurilor de Muncă 2019, precum şi alte proiecte mai mici alături de elevii din Brăila.
Potrivit documentelor ataşate proiectului aflat la mapa consilierilor judeţeni, din această Asociaţiei (în care CJ Brăila este membru din 2004), mai fac parte şi CLM Brăila, precum şi consiliile locale ale celor trei oraşe din judeţul nostru, şi 24 de comune. După cum reiese din proiect, printre principalele obiective ale Asociaţiei se numără identificarea şi accesarea finanţărilor naţionale şi internaţionale, dezvoltarea de proiecte în cadrul programelor europene de finanţare, management de proiect, acordarea de consultanţă de specialitate în realizarea proiectelor de finanţare, consultanţă şi asistenţă pentru iniţierea şi dezvoltarea afacerilor, cursuri, conferinţe etc. Pe scurt, CID realizează proiecte pentru autorităţile publice locale şi le asigură asistenţă în acest sens, făcând deseori vizite pe la primăriile din judeţ, după cum precizează chiar reprezentanţii Centrului.
Din păcate însă, aşa cum a atenţionat şi consilierul judeţean Ovidiu Nechita în şedinţă, raportul nu prezintă o situaţie clară privind fondurile atrase de către CID în judeţul nostru versus cheltuielile făcute. Chiar şi aşa, ne putem face o idee, dacă analizăm punctual, descrierile a 14 proiecte, unde sunt menţionate sume, sub formă de “buget total al proiectului”.
Astfel, potrivit raportului de activitate: la proiectul “Centrul de Informare Europe Direct Brăila”, început în 2008, reprezentanţii CID precizează că discutăm despre un buget aferent anului 2019 de 48.600 euro, iar pentru 2020 unul de 47.850 euro. Pentru 10 caravane şi evenimente de informare derulate în mare parte la nivelul şcolilor (dar nu numai), nu se precizează nicio sumă, însă pentru organizarea de evenimente pe tema politicii de coeziune se specifică faptul că este un proiect ce a avut un buget de 3.000 euro, finanţat de la Comisia Europeană. Ei bine, pentru celelalte 12 proiecte, dacă adunăm bugetele precizate, reiese suma deloc de neglijat de: 48.326.690,08 lei. Însă trebuie specificat că la cele mai multe dintre ele este vorba despre proiecte derulate pe mai mulţi ani, iar unele chiar realizate de primăriile din judeţ, cu sprijinul CID.
Revenind la şedinţă, după discuţiile amintite, proiectul de hotărâre privind cotizaţia CJ Brăila către Asociaţia CID a fost aprobat, singurii consilieri care au votat “împotrivă” fiind cei ai PNL Brăila. De altfel, nu de puţine ori aceştia au criticat activitatea Centrului, precizând că funcţionează ca un paravan pentru a asigura “locuri călduţe” PSD-iştilor şi apropiaţilor acestora, fără să aducă mari beneficii judeţului.
Căpăţînă vrea altă denumire pentru CID
În cadrul aceleiaşi şedinţe ordinare a CJ Brăila, consilierul judeţean independent, Marian Căpăţînă a avut o intervenţie legată de denumirea CIDIEDD. Acesta a firmat că în opinia sa, numele este depăşit, deoarece România deja s-a integrat în Uniunea Europeană şi a suspus spre analiza Consiliului un nou nume: Centrul de Informare, Documentare şi pentru Dezvoltarea Durabilă a Brăilei.
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a afirmat că nu are nicio problemă cu schimbarea denumirii, însă cu precizarea că din punctul său de vedere mult mai important este rolul Centrului, ajutorul acordat de-a lungul timpului primarilor şi banii pe care i-a atras în judeţ.
