Deşi România, în general, şi Brăila în special, zac la limita supravieţuirii, în iminenţa unui faliment total, aprobarea bugetului judeţului pe 2011 burduşeşte buzunarul CJ-ului cu o sumă colosală la capitolul aparatului propriu. S-ar părea că în ceea ce priveşte suma alocată aparatului propriu de funcţionare, după cum arată anexa cu cheltuielile prevăzute în 2011, Consiliul Judeţean are de gând să toace, pur şi simplu doar ca să funcţioneze, suma de - ţineţi-vă bine! - 116, 8 miliarde lei vechi. Dacă n-aţi înţeles bine, repetăm - 116,8 miliarde lei vechi, alocate după cum urmează: 37,18 miliarde lei vechi în trimestrul I (o medie de 12, 3 miliarde pe lună); 28,97 miliarde lei vechi în trimestrul II (o medie de aproape 10 miliarde de lei vechi pe lună); 25,91 miliarde lei vechi în trimestrul III (o medie de 8,63 miliarde lei vechi pe lună); 24, 83 miliarde lei vechi în trimestrul IV (o medie de 8,27 miliarde lei vechi pe lună). Toţi aceşti bani urmează să se ducă pe cheltuieli curente, cheltuieli de personal, bunuri şi servicii etc. De pildă, pentru categoria "deplasări, detaşări, transferări" s-a alocat o sumă de 650 milioane lei vechi.
O altă chestiune extrem de interesantă: pentru capitolul "alte cheltuieli", care cuprinde bani alocaţi pentru reclamă şi publicitate, protocol şi reprezentare, prime de asigurare, fondul preşedintelui CJ şi alte cheltuieli cu bunuri şi servicii, "jackpot"-ul este de 8 miliarde de lei vechi (în medie, 666 milioane lei vechi pe lună - ooops!, alooo!, numărul Fiarei!).
Obezitate financiară
Să facem câteva comparaţii ce ţin de o minimă raţiune economică. Spre deosebire de colosala sumă atribuită CJ-ului, organismul care tocmai cu administrarea bugetului trebuie să ocupe, cel puţin pe foaie, Bibliotecii Judeţene "Panait Istrati", de pildă, i s-a repartizat o sumă de 22,5 miliarde lei vechi, în condiţiile în care schema de personal se ridică undeva la 64 de angajaţi, în condiţiile în care plătesc utilităţi pentru trei clădiri funcţionale, în condiţiile în care, pentru cetăţenii judeţului Brăila ar trebui achiziţionate documente de utilitate publică.
Alt exemplu: Camerei Judeţene Agricole Brăila i s-a atribuit suma de 12,1 miliarde. Mai departe: pentru Centrele de Zi pentru Protecţia Copilului - Făurei, Însurăţei, Bărăganu, Movila Miresii, Măxineni - au fost alocate 2,5 miliarde lei vechi. Nici nu îndrăznim să ne aventurăm într-o comparaţie cu suma pompată în furniturile de birou ale Consiliului Judeţean, în cuantum de 450 milioane lei vechi!
Eveniment istoric: "131.81" de salariaţi!
Ce credeţi când, sub semnătura preşedintelui CJ şi a şefului de birou Roxana Costea, la numărul de salariaţi ai Centrului Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Brăila, găsiţi "131.81" salariaţi, iar la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Brăila "53.82" număr de salariaţi? Ce aţi înţelege dumneavoastră? Aţi înţelege că sunt 131, 81 salariaţi, respectiv 53,82 salariaţi? Oameni tăiaţi în zecimi sau că se pune la calcul şi umbra lor?
În fine, îi luăm cum ne prezintă datele şeful CJ şi şefa de birou, şi constatăm că numărul de personal aferent aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean şi instituţiilor publice subordonate este de 3.543 de angajaţi (calcul la care i-am adăugat şi pe cei cu virgulă!), cu un fond de salarii (de bază doar!) de 290, 2 miliarde lei vechi.
Ideea este că atât site-urile de prezentare publică ale instituţiilor administrativ-teritoriale, cât şi aşa-zisele acte emise sunt aproape ininteligibile pentru cineva care avea dreptul la o informaţie clară. Evident că o fi existând o logică specială în redactarea fracţionată şi aparent confuză a acestor acte, dar există mulţi, din cei care au tangenţă cu administraţia, care abandonează lecturarea unor asemenea proiecte de hotărâri, deoarece, se pare, e nevoie de nişte cursuri "speciale" pentru a reuşi să identifici de unde vin şi unde se duc banii judeţului.
Zgârcenie la capitolul investiţiilor
În ceea ce priveşte bugetul propriu al judeţului Brăila, veniturile preconizate pe 2011 sunt de 203.661.000 lei, iar cheltuielile ating cifra 231.488.000 lei, ceea ce presupune un deficit bugetar de 27.827.000 lei, deficit finanţat din excedentul anului 2010.
La capitolul investiţiilor sumele sunt modeste, acumulând un total de 98,8 miliarde lei vechi. Observaţia nu este nemotivată, în condiţiile în care chiar şi cheltuielile cu aparatul propriu sunt de 116, 8 miliarde lei vechi.
În ceea ce priveşte proiectele derulate de Consiliul Judeţean Brăila, proiecte în care intră bani atât de la Uniunea Europeană, cât şi din TVA-ul aferent proiectelor CJ, precum şi din contribuţia naţională, obiectivele par inspirate. Astfel, se are în vedere, pentru anul 2011, realizarea sumei de 852,8 miliarde lei vechi, pentru: echiparea Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila, echiparea Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie Brăila, modernizarea ambulatoriului din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, dezvoltarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila, reabilitarea clădirii de patrimoniu Piaţa Traian nr.2 - Biblioteca Judeţeană, reabilitarea clădirii de patrimoniu Ana Aslan nr.27-29, montarea de instalaţii de panouri solare în cadrul Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie şi al Spitalului Judeţean. Cofinanţarea din bugetul propriu al judeţului este în valoare de 117,65 miliarde lei vechi.
Concluzii: 1) bugetul preconizat pe 2011 este mai mare decât cel de anul trecut, care, după două rectificări bugetare, n-a depăşit suma de 184.089.000 lei, din care, la sfârşitul lui 2010, a rămas un excedent de 24.100.000 lei, la care s-a adăugat disponibilul din fondul de rulment de 28.262.000 lei; 2) în principiu, bani sunt, dar, în condiţiile în care cheltuielile de administrare a bugetului sunt atât de mari şi investiţiile aproape inexistente pentru pretenţiile unui oraş de mărime medie din Uniunea Europeană, putem spune că totul bălteşte într-un leşin din care, din când în când, mai apar puseuri de conştienţă; 3) bugetul judeţului Brăila se poate tripla sau înzeci numai prin investiţii, dezvoltare economică şi crearea unei pieţe concurenţiale libere, care să permită constituirea unor agenţi economici care să acopere o rază largă de necesităţi ce ţin de modernitatea timpurilor pe care le trăim. Altfel spus, unde nu-i viziune, nu-i nici viaţă, nici moarte.
Bugetul miroase a grupuri de interese
Bugetul judeţului a fost întocmit pentru a satisface doleanţele unor grupuri de interese. Cel puţin asta acuză Silviu Radu, consilier judeţean al PDL Brăila. Contactat în cursul zilei de ieri pentru a ne comunica dacă este sau nu mulţumit de forma actualului buget al judeţului, Silviu Radu ne-a declarat că are mari rezerve privind anumite capitole bugetare, în care un ochi exersat ar remarca de la o primă analiză că sunt făcute special pentru a satisface anumite interese: "Noi, grupul consilierilor judeţeni ai PDL, n-am avut destul timp ca să-l studiem, însă l-am votat ca lucrurile să meargă înainte, ca nu cumva să fim etichetaţi drept personaje negative, care nu se gândesc la binele judeţului, mai ales că opoziţia pe care o facem la Brăila ne pune într-o situaţie, nu-i aşa, ingrată. Însă am mari rezerve legate de anumite capitole bugetare, care, din punctul meu de vedere, par create special pentru a satisface interesele unor anumite grupuri. Un ochi exersat îşi dă seama de la prima vedere care interese sunt acestea".
Numai că Silviu Radu nu a vrut să enumere capitolele bugetare "cu dedicaţie", invocând faptul că nu şi-ar dori să deconspire strategia pe care el şi colegii lui au pregătit-o pentru a amenda acele capitole în momentul în care vor intra pe ordinea de zi a viitoarelor şedinţe CJ sub formă de proiecte de hotărâre.
În tabăra puterii locale, părerile sunt însă cu totul altele. Cătălin Boboc, consilier judeţean şi preşedintele filialei judeţene a PNL Brăila, ne-a declarat că în proiectul bugetului pe 2011 sunt câteva proiecte de anvergură, în special în zona Sănătăţii, care au o finanţare inspirată. "În principiu, n-am niciun comentariu negativ de făcut vizavi de bugetul propriu al judeţului pe 2011. Trebuie să recunoaştem că sunt câteva proiecte serioase pe Sănătate, care au beneficiat de o repartizare bună a sumelor", a precizat Boboc.
Pe aceeaşi lungime de undă este şi consilierul judeţean social-democrat Mircea Florin, preşedintele Comisiei de Strategiii, Situaţii şi Prognoze Economice din cadrul CJ Brăila: "Personal, sunt mulţumit de cum arată bugetul judeţului de anul acesta. În special, sunt mulţumit de atenţia alocată capitolului bugetar, care cuprinde spitalele din administrarea Consiliului Judeţean".
Datorită volumului impresionant de muncă ce trebuie depus pentru obţinerea unei analize exacte a bugetului, care să releve raţiunile ce stau la baza cheltuirii unor sume atât de mari, vom reveni cu mai multe detalii în ediţiile viitoare ale "Obiectiv-Vocea Brăilei". Fiţi pe fază!
