Evident ca scenariul de mai sus nu-i aplicabil la Braila, unde, pina se indreapta o biata bordura, au loc adevarate scene de teatru, epatari schizofrenice, lesinuri politice, strigate disperate, se fac denunturi, se arunca blesteme in stinga si-n dreapta, se intocmesc liste, se string semnaturi, se cere ajutorul Americii si se invoca dreptatea lui Dumnezeu. Daramite cind e vorba de o statuie, va dati seama? "Sint operatiuni migaloase, nu e o joaca!", a precizat Alexandru Danaila. Dar, pina sa se faca precizarea asta, politicienii au reusit sa toceasca nervii unui oras intreg, frecindu-I cu statuia, cu restauratul, cu avizul, cu primarul, cu expertii. O "delegatie" liberala, formata din doi membri responsabili, Alexandru Danaila si Catalin Boboc, a ajuns pina la "domnul primar Simionescu", care, dupa cum spun cei doi, "si-a dat acordul" ca respectivii initiatori sa se ocupe in mod expres de Ecaterina. Acesta a fost "un prim pas legal", ceva comparabil, ca maretie, cu intemeierea Imperiului Roman. A urmat apoi contactarea specialistilor Muzeului, dar cum acestia "n-au oferit deocamdata prea multe informatii", n-a mai ramas decit solutia "radicala", ajungerea la insusi directorul Cindea. Directorul Cindea nu a fost disponibil pentru acel sfirsit de saptamina, astfel incit discutia s-a aminat pentru saptamina viitoare. Emotii, emotii! Asteptam infrigurati. Vine iarna si-o prinde murdara pe Ecaterina, se duce orasul de ripa. Chestiunea pusa in discutie este delicata, riscurile sint mari, mizele exorbitante, dar politicienii "nu se lasa pe tinjala".
Doar in filmele cu Birlic mai vedem asa ceva. Concentrari masive de forte si "competente" pentru repararea unui gard de lemn. Vreau sa spun ca, daca pina-n alegeri singura realizare a candidatilor locali este scoaterea la lumina a unei glezne a doamnei Teodoroiu, eu ii votez cu draga inima pe aia care reusesc asta, dar nu pentru Parlament, ci pentru emisiunea "Din dragoste". Acolo isi vor putea povesti inlacrimati pasiunea lor pentru curatatul statuilor, sensul vocatiei lor politice, nestramutata lor ambitie de a da un sens mai bun lumii studiind tehnicile de restaurare. Si vom plinge si noi odata cu ei, gindindu-ne la ce prostii ne treceau prin cap: propuneri de legi solide, atrageri de fonduri pentru infrastructuri si proiecte urbane, dezvoltarea unor planuri de investitii si alte bazaconii de genul asta.
Sugerez, totusi, o metoda simpla, rapida si deloc costisitoare prin care se poate curata o statuie: adunind spumele de la gurile politicienilor care nu se mai opresc din vorbit si virind statuia in baia asta purificatoare. Atentie, insa, sa nu se lase prea mult ca se topeste.