A trecut un an de când Banca Centrala a Elveţiei a lăsat cursul liber şi a aruncat francul în aer. În România cei care au avut credite în franci au ieşit în stradă fiindcă nu şi-au mai putut plăti ratele, s-a vorbit de un cutremur în sistemul bancar şi s-au pus pe foaie proiecte de lege pentru a forţa banca să-şi asume ea riscul valutar. Nu s-a făcut nimic concret, dar problema s-a rezolvat de la sine, scrie digi24.ro.
O cincime din creditele în franci deja au dispărut. Bancherii şi clienţii lor au ajuns la un consens să se înţeleagă reciproc, s-au mai întins termenele, s-au convertit creditele în lei, s-au dat dobânzi preferenţiale, fiindcă la final nici băncii nu-i convine ca debitorul să nu mai poată plăti. De fapt şi de drept, toată lumea este în aceeaşi barcă şi trebuie să vâslească spre aceeaşi direcţie. Interesant este că foarte mulţi clienţi, deşi au putut, nu au renunţat la creditul în franci pentru unul în lei.
Convertire sau restructurare
Înainte de scumpirea francului, în România erau peste 75.000 de oameni cu împrumuturi în moneda elveţiană, dar până la finele anului trecut numărul lor a scăzut la aproape 61.000. Practic în decursul unui an numărul clienţilor cu credite în franci a scăzut cu 18%. Aşa se face că şi soldul împrumuturilor în această monedă a scăzut cu aproape două miliarde de lei, de la 9,8 miliarde la 8 miliarde, arată datele furnizate de Banca Naţională a României (BNR). Diferenţa de bani vine parţial din creditele care au ajuns la scandenţă, aproximativ 8.000, dar mai ales din reconversia creditelor din franci elveţieni în lei. Mai bine de 43.000 de oameni au solicitat băncii să le convertească sau să restructureze împrumuturile, iar două treimi dintre aceste cereri erau deja soluţionate în luna octombrie a anului trecut. Creditele în franci elveţieni au fost concentrate în portofoliile a trei bănci din România. Foarte multe s-au aflat în registrele Volksbank, iar odată ce banca a fost preluată de Banca Transilvania, debitorii în franci elveţieni ai Volksbank au acceptat în număr mare oferta de reconversie a băncii cumpărătoare. Trei sferturi au acceptat oferta de conversie a Băncii Transilvania, care în funcţie de perioadă a însemnat eliminarea comisioanelor de risc şi administrare precum şi o reducere a soldului cu 22 de procente.
Un sfert sunt credite imobiliare
Reprezentanţii BNR spun şi că băncile şi-au mutat o parte din creditele in franci pe alte entităţi, iar ulterior au fost nevoite să le reintroducă în bilanţurile băncii, astfel că fără aceste mutări, numărul creditelor în franci ar fi putut scădea şi mai abrupt fiindcă aproape 12.000 de credite s-au aflat în această situaţie. Curios este că deşi cele mai multe bănci au venit cu oferte de reconversie a creditelor, destul de mulţi clienţi au preferat să rămână la franci, semn că speră în continuare la o depreciere a monedei. Astfel, mai bine de 10.000 de oameni nu şi-au convertit creditele, dar le-au restructurat.
Jumătate dintre creditele în franci sunt credite de consum, negarantate cu ipoteci, în vreme ce doar un sfert sunt credite imobiliare.
