Ministerele şi alte instituţii de stat au cheltuit, până în anul 2014 inclusiv, circa 140,16 milioane de lei pe studii de prefezabilitate, fezabilitate şi proiecte tehnice pentru obiective de investiţii care ulterior nu au mai fost realizate, potrivit Raportului de audit al Curţii de Conturi a României privind Contul general anual de execuţie a bugetului de stat pe anul 2014.
„În ansamblu, la nivelul ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, Curtea de Conturi a identificat faptul că au fost efectuate, până în anul 2014 inclusiv, cheltuieli pentru studii de prefezabilitate, fezabilitate şi proiecte tehnice pentru obiective de investiţii care nu au fost finanţate ulterior, în valoare totală de 140.159.444,04 lei (31.854.419,1 euro la un curs de 4,4 lei/euro). Aceste sume reprezintă cheltuieli ce nu şi-au atins obiectivele de economicitate, eficienţă şi eficacitate, fiind efectuate fără a se obţine în contrapartidă un obiectiv de investiţii", se spune în document.
Conform sursei citate, 12 ordonatori principali de credite au beneficiat de credite bugetare pentru achiziţionarea de studii de fezabilitate în vederea realizării ulterioare a unor obiective de investiţii ce au rămas la stadiul de deziderat. Suma totală cheltuită pentru aceste studii de fezabilitate se ridică la 42,75 milioane de lei (9,72 milioane de euro, la un curs de 4,4 lei/euro).
Cine sunt vinovaţii fără vină
Este vorba despre Academia Română, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), Ministerul Educaţiei şi Cercetării ştiinţifice (MECS), Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Ministerul Justiţiei (MJ), Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), Ministerul Public, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Transporturilor şi SIE.
De asemenea, patru ordonatori principali de credite au cheltuit peste 1,1 milioane de lei pentru achiziţionarea de studii de prefezabilitate ce au vizat realizarea ulterioară a unor obiective de investiţii care au rămas la stadiul de deziderat. Este vorba despre Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe şi Academia Română.
Cea mai mare sumă alocată studiilor de prefezabilitate a fost cheltuită de Ministerul Educaţiei Naţionale. Acesta a achiziţionat studii de prefezabilitate nefinanţate ulterior în valoare totală de 855.360 lei, din care 20.000 lei în anul 2007, 336.330 lei în anul 2008, 372.010 lei în anul 2009, 125.020 lei în anul 2010 şi 2.000 de lei în 2011.
Curtea de Conturi recomandă realizarea unei baze de date cu investiţiile publice ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat, ai bugetului asigurărilor sociale de stat şi ai bugetelor fondurilor speciale şi actualizarea acesteia, astfel încât să poată oferi informaţii în ceea ce priveşte obiectivele de investiţii începute şi nefinalizate ca urmare a lipsei de finanţare, obiectivele noi şi, în continuare, studiile de fezabilitate, proiectele tehnice etc. aferente fiecărui ordonator de credite pe o anumită perioadă de timp. În plus, Curtea de Conturi consideră necesară efectuarea de analize economico-financiare şi luarea măsurilor legale pentru eficientizarea alocării resurselor financiare pentru investiţii.
