Astăzi, 8 august a.c., a fost publicat Raportul special al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), potrivit comunicatului transmis de IPCC cu ocazia deschiderii reuniunii de la Geneva, de la sfârșitul săptămânii trecute.
Raportul se referă la toate cele trei convenții ale ONU – climă, biodiversitate, deșertificare – și analizează modul în care ar trebui să ne folosim pământul pentru a încetini schimbările climatice și felul în care acestea afectează terenurile agricole globale. Evaluează managementul utilizării terenurilor și cum pot fi abordate schimbările climatice, asigurând, în același timp, securitatea alimentară pe glob.
Președintele IPCC, Hoesung Lee, și-a exprimat speranța că acest raport va crește conștientizarea tuturor oamenilor cu privire la amenințările schimbărilor climatice asupra pământului „pe care trăim și care ne hrănește”, dar și asupra oportunităților care se deschid.
Creșterea temperaturilor pe glob tinde să atingă niveluri periculoase, sunt de părere specialiștii în domeniul schimbărilor climatice. Undele de căldură care au lovit Europa luna trecută au fost între 1,5 și 3 grade celsius mai mari din cauza schimbărilor climatice, iar temperaturile globale au fost cu 1,2 grade celsius peste nivelele lunii iulie din perioada preindustrială.
Experții afirmă că va fi imposibil să menținem temperaturile globale la niveluri sigure, în absența unei transformări a modului în care lumea produce hrană și gestionează pământul.
Schimbarea obieiurilor alimentare, o soluție
Schimbarea comportamentului de consum alimentar este una dintre soluțiile propuse de experți. Consumul de carne va trebui redus, în favoarea dietelor vegetariene și vegane, pentru a limita producția de metan, ca și risipa alimentară. O treime din producția mondială de alimente este aruncată. „În România, a fost promovată o lege privind băncile de alimente prin care se dorește să se reducă fenomenul risipei alimentare și care începe să aibă rezultate”, afirmă Valeriu Steriu, deputat, membru în Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților.
Agricultura, silvicultura și alte utilizări ale terenului agricol produc aproape un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră și aproximativ jumătate din emisiile globale de metan. Unul dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră provine de la câmpurile de bovine și orez, în timp ce defrișarea și eliminarea terenurilor de turbă provoacă, de asemenea, un nivel semnificativ suplimentar de emisii de carbon.
În viitor, aceste probleme se vor agrava. Toate scenariile experților fac apel la valuri de căldură mai frecvente și mai lungi. Pe măsură ce Pământul se va încălzi, se preconizează că regiunile umede vor primi mai multe precipitații, în timp ce regiunile uscate vor primi mai puțin. În sudul și vestul Europei s-ar putea produce o scădere a randamentelor cu 10%, chiar mai mult. În centrul și nord-estul Europei, diminuarea producției de culturi ar putea fi mai mică, într-un interval de la 0 până la 5%. Pentru țările nordice, este proiectată o îmbunătățire a randamentelor cu peste 15%, potrivit unui scenariu al experților în domeniu, publicat pe site-ul Comisiei Europene.
Taberele din UE trebuie să ajungă la un compromis
La nivelul Uniunii Europene s-au coagulat două tabere. „Una a statelor din sudul și centrul Europei (Spania, Italia, Franța și chiar România) care doresc un buget mai mare pentru plățile pe suprafață, pentru sectorul agicol. O altă tabără este formată din statele nordice, în care agricultura are o pondere mai redusă în totalul economiei și care pledează pentru o alocare mai mare pentru dezvoltarea rurală, adică pentru biodiversitate, protecția mediului sau conservarea mediului natural. Uniunea Europeană poate găsi soluții, în sensul că poate armoniza cele două poziții, respectiv plata pe suprafață și păstrarea măsurilor de protecție de mediu. Ne aflăm la mijlocul dezbaterii, iar noul Parlament European și noua Comisie Europeană vor definitiva această temă importantă pentru Uniunea Europeană”, subliniază Valeriu Steriu.
În același timp, tema privind subvențiile pentru fermele mijlocii și mari, cu o suprafață de peste 35 de hectare, a fost stabilită chiar în timpul președinției României la Uniunea Europeană. „Orice revenire la situația de reducere a subvențiilor pentru fermele comerciale poate trage agricultura românească înapoi cu 10 ani”, crede Valeriu Steriu.
Pe plan mondial, specialiștii sunt de părere că schimbările climatice agravează degradarea terenului prin creșterea intensității precipitațiilor, a inundațiilor, pe de o parte, și a frecvenței și severității secetei, a stresului termic, a vântului, pe de altă parte.
În termeni generali, randamentul agriculturii (numărul de tone recoltate la hectar) depinde de condițiile climatice, cum ar fi temperatura și cantitatea de precipitații, pe lângă rolul jucat de deciziile fermierilor, cum ar fi selecția culturilor și utilizarea de îngrășăminte, se arată într-un studiu privind impactul schimbărilor climatice asupra culturilor agricole. Un climat în schimbare, în viitor, comparativ cu cel din perioada anilor 1960-1990, ar putea modifica randamentul mediu al agriculturii. Precipitațiile mai scăzute pot să reducă producția anumitor culturi, însă agricultorii pot lua măsuri de adaptare pentru a limita modificarea randamentului, cum ar fi, de exemplu, schimbarea datei recoltării sau a plantării.
„La nivel mondial, îngrijorarea ar trebui să fie mare, deși există și persoane care ignoră pericolele schimbărilor climatice. Cauzele fenomenului sunt destul de diferite, de la poluare, până la unele practici din agricultură. Perspectiva este destul de sumbră. Pe termen lung, ar trebui să devină o preocupare pentru întreaga planetă, întrucât există studii care arată că în anul 2050 economia globală va avea dificultăți în a produce hrană pentru toată lumea. Există, așadar, o presiune tot mai mare asupra solului, având riscul deșertificării, sau asupra producției de alimente”, subliniază Valeriu Steriu.
Sunt analize care arată că la sfârșitul acestui secol temperatura globului va fi cu patru grade Celsius mai mare decât la începutul acestuia. Efectele încep să se observe și vorbim despre fenomene meteo care până acum nu se manifestau în emisfera sudică. Aceste fenomene atipice încep să se manifeste și în România, inclusiv cu o creștere a temperaturii, nu doar pe timpul verii, ci pe parcursul întregului an.
În România, există o lege a perdelelor de protecție, dar și multe obstacole pentru aplicarea ei
„Confruntată cu schimbările climatice, România are nevoie de mai mulți factori de protecție: o dezvoltare a sistemelor de irigații, o dezvoltare a soiurilor de plante rezistente la noile condiții și perdele de protecție forestieră a solului și culturilor. De exemplu, există în Parlament un proiect de lege privind perdelele de protecție forestiere menit să reglementeze pozitiv frânele care stau acum în fața cultivării de perdele de protecție a terenurilor. Însă există și câteva probleme și una dintre ele este legată de structura diversă a proprietarilor de terenuri”, precizează Steriu.
„Legea perdelelor forestiere nu funcționează pentru că, pe de o parte, sunt mulți proprietari pe o suprafață mare pe care trebuie plantate aceste perdele de protecție, iar, pe de altă parte, proprietarii de terenuri agricole nu vor renunța la subvenția de 200 de euro pe hectar pentru o suprafață care nu produce nimic, ba chiar le poate aduce bătăi de cap”, ne-a explicat Cătălin Tobescu, director executiv Fordaq, expert în industria forestieră.
Există câteva exemple de bune practici privind perdelele de protecție, precum plantările realizate de Gheorghe Albu, fermier din zona Dobrogei sau investițiile făcute de compania Al Dahra în Insula Mare a Brăilei. De altfel, Agricost Brăila, firma care administrează suprafața agricolă din Insula Mare a Brăilei, are o experiență specială în protejarea mediului. Conform declarațiilor lui Lucian Buzdugan, director general Agricost, compania nu a mai arat de 10 ani în unele ferme, pentru a reduce emisia de dioxid de carbon, utilizând, în schimb, o metodă inedită bazată pe biotehnologie.
Cercetarea este vitală pentru rezistența culturilor agricole la schimbările climatice
Un alt instrument pe care România îl poate folosi pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice este cercetarea în domeniul agricol, care va trebui să lucreze la dezvoltarea de noi soiuri, de noi biotehnologii, este de părere Valeriu Steriu. De exemplu, se pot face pași mari în cercetare în ceea ce privește dezvoltarea rădăcinilor plantei mai adânc în sol, în loc de extinderea laterală.
Dezvoltarea sistemelor de irigații este importantă, de asemenea, dar trebuie ținut cont că, în România, sunt zone în care este exces de apă în sol.
Cătălin Tobescu, director executiv Fordaq și expert în domeniul industriei forestiere, este de părere că sunt trei subiecte importante de care trebuie să se țină cont: „raportul dintre creșterea pădurii și valorificarea ei (în România, poate, surprinzător, suprafața de pădure este mai mare decât în anul 1989), utilizarea lemnului, care ar trebui să se facă pentru producția de bunuri cu valoare adăugată, iar arderea să ofere randamente mari, și luarea unor măsuri împotriva deșertificării prin împădurire sau prin crearea de perdele de protecție forestieră”.
Efectele schimbărilor climatice și reducerea surselor de hrană pot fi dramatice. Experții iau în calcul că, în următoarele decenii, pe plan mondial, este posibil să aibă loc o adevărată migrație în căutare de resurse de hrană. O temă extrem de sensibilă la nivel global.
