COVID-19 este în continuare un mister pentru cercetătorii din toată lumea care încearcă să găsească un vaccin, un tratament sau pur şi simplu să înţeleagă cum funcţionează virusul sau de ce pe unii îi afectează mai grav decât pe alţii, scrie CNN.
Una dintre puţinele informaţii sigure pe care le avem despre noul coronavirus este că vârstnicii reprezintă categoria cea mai afectată, în special cei cu afecţiuni preexistente, precum boli de inimă, boli pulmonare şi diabet. Rata deceselor în rândul acestora este mult mai mare decât în cazul persoanelor tinere.
Totuşi, există mai multe cazuri de tineri cu o stare de sănătate foarte bună înainte de a fi infectaţi şi care au murit din cauza COVID-19.
Cifrele de la debutul pandemiei în Statele Unite, ţara cu cel mai mare număr de îmbolnăviri la nivel global, arată că 18% dintre pacienţii confirmaţi pozitiv aveau vârste între 45 şi 54 de ani, iar 29% aveau între 20 şi 44 de ani. Dintre cei care au fost spitalizaţi, 18% au avut vârste cuprinse între 45 şi 54 de ani, iar 20% au fost între 20 şi 44 de ani.
Tinerii sunt mult mai puţin susceptibili să moară, dar există cazuri izolate, ceea ce creează un model neobişnuit. Dr. Anthony Fauci, medic şi imunolog american care a ocupat funcţia de director al Institutului Naţional de Alergii şi Boli Infecțioase, spune că tocmai acest tipar face din COVID-19 o „boală neobişnuită”.
„Sunt fascinat de modul în care această boală acționează în organism. Sunt multe persoane care par să se simtă bine şi apoi brusc suferă insuficienţe respiratorii şi trebuie conectaţi la aparatul cardio-pulmonar) şi apoi mor", a explicat dr. Fauci pentru CNN.
Oamenii de ştiinţă şi cercetătorii se întreabă dacă răspunsul la aceste tipare neobişnuite ar putea sta în genele noastre şi încearcă să studieze diferenţele dintre persoanele care prezintă simptome uşoare şi cei care ajung să moară.
O posibilitate este o variaţie în gena ACE2. ACE2 este o enzimă care se ataşează de suprafaţa exterioară a celulelor din plămâni şi inimă, scrie Mediafax. Într-un articol din revista Science, imunologul Dr. Philip Murphy de la Institutul Naţional de Alergii şi Boli Infecţioase spunea că „variaţiile genei ACE2 care modifică receptorul ar putea face ca virusul să ajungă în celulele pulmonare mai uşor sau mai greu”.
O altă teorie este aceea că un ingredient esenţial produs de organism, care permite corpului să lupte cu virusul, se epuizează la unii pacienţi infectaţi cu coronavirus.
Oamenii de ştiinţă urmăresc şi felul în care sistemul imunitar răspunde la virusuri şi bacterii în primul rând. La unii oameni tineri, sănătoşi, un sistem imunitar foarte reactiv ar putea duce la o furtună inflamatorie masivă care ar putea copleşi plămânii şi alte organe.
În aceste cazuri, nu este un sistem imunitar îmbătrânit sau slăbit, ci unul care funcţionează prea bine. Unii clinicieni din prima linie au speculat că este motivul pentru care steroizii, o substanță organică cu rol biologic important, par să ofere beneficii pentru unii oameni.
O definire a patologiei de bază ar putea dura încă luni şi poate fi variabilă de la un pacient la altul fără a fi legată de vârstă.
