Mergi la conţinutul principal

Cum devin apele curate în Brăila

Andreea Stan e un inimos organizator comunitar din Brăila, care s-a implicat trup și suflet în proiectul Cu apele curate, al Asociației MaiMultVerde, susținut de Lidl România, un proiect pe care-l consideră un veritabil program de dezvoltare personală. La aniversarea a 10 ani de Lidl România, Andreea Stan ne povestește cum sunt curățate de plastic apele în Brăila și despre implicarea adolescenților în grupuri de inițiativă care creionează un viitor mai bun.

 

Ce v-a determinat să vă alăturați proiectului Cu apele curate, derulat de Asociația MaiMultVerde, cu sprijinul Lidl România?

Devenisem de curând mamă și începusem să văd prin ochii copilului probleme de care înainte nu eram atât de conștientă (începuse să meargă în picioare și punea mâna pe tot ce era pe jos). Totodată, începusem să mă întreb dacă Brăila este un oraș suficient de bun ca să-mi cresc copilul în el. Răspunsul a fost că ar putea fi și mai bun decât atât, iar eu pot contribui la îmbunătățirea lui, așa ca propunerea de a mă alătura acestui proiect a venit la momentul potrivit și se plia perfect pe planurile mele.

 

Cum vedeați, înainte de implicarea în program, rolul dumneavoastră în comunitate și cum îl vedeți acum, concret, în calitate de organizator comunitar?

Am fost multă vreme un cetățean pasiv, care lua lucrurile așa cum erau, pentru că prin job-ul meu simțeam că îmi fac partea de contribuție la a crea o lume mai bună – lucram în educație. După ce am devenit mamă, în perioada cât am stat acasă cu băiețelul meu, m-am transformat radical. Atât pentru că aveam altfel organizat timpul și pentru că aveam nevoie de activitate intelectuală, pe lângă bebelușeala de zi cu zi, cât și pentru că îmi doream să construiesc pentru copilul meu. Mai exact, am început o colaborare cu Asociația Versus, unde am lucrat voluntar și am organizat ateliere de lectură pentru copiii din Brăila, în tot felul de locuri precum Muzeul de Etnografie, Ludoteca, parc, faleză, creșă, grădiniță, școală etc. Totodată, organizam comenzi comune pentru cărti de copii, astfel încât părinții să nu mai fie descurajați de faptul că prețul unei cărți se dublează prin costul transportului și să renunțe la a o mai cumpăra. Îmi mulțumeau mămicile și le spuneam „o fac cu drag, atât pentru copilul tău, cât și pentru al meu. Imaginează-ți că probabil vor fi colegi de școală sau de serviciu și se vor înțelege bine, vor fi niște oameni buni și în armonie cu ei înșiși, copii cărora li s-a citit. Vor avea o pasiune comună, subiecte comune de discuție. Imaginează-ți că băiatul meu și fata ta vor ieși cândva la o limonadă sau vor deveni soț și soție și se vor bucura împreună de pasiunea pentru lectură pe care noi acum le-o insuflăm – tot ce facem noi acum va avea un efect în viața lor”. Mă implicasem într-o campanie a ziarului „Obiectiv Vocea Brăilei” prin care își propuneau să renoveze secția de pediatrie a Spitalului Județean. Am mobilizat un grup de mămici să strângem bani pentru a cumpăra material din care să confecționăm lenjerii pentru întreaga secție. Am negociat un preț mai bun cu vânzătorul, o mămică s-a oferit să le coasă gratuit cu niște doamne de la o fabrică de confecții, am reușit să facem lucrurile să se întâmple. Deci începusem să fac niște pași intuitivi, însă îi făceam ad-hoc, nu aveam continuitate și nici nu știam că se numește organizare comunitară! Programul Cu apele curate mi-a adus structură, informații și tehnici de lucru, mentorat, mi-a adus provocări și mi-a dovedit că pot. Sunt foarte recunoscătoare pentru toate experiențele și toți oamenii pe care i-am cunoscut. Pot spune fără să exagerez absolut deloc – mi-a schimbat percepția asupra vieții și traiectoria. Cu apele curate a fost ca un program de dezvoltare personală pentru mine. Mi-am descoperit abilități pe care nici nu știam că le am și mi-am dezvoltat altele pe care le foloseam prea puțin. Mi-am dezvoltat creativitatea, încrederea în propriile forțe și curajul de a încerca lucruri noi. Am devenit mai conștientă de ce vreau și am învățat să fiu blândă cu mine, să activez „vocea adultului echilibrat” atunci când „vocea părintelui critic” mă făcea harcea-parcea. Eu sunt perfecționistă și când am descoperit cât rău face plasticul, am zis „gata, tai răul de la rădăcină”. Mi-am impus niște standarde foaarte mari, pe care îmi era greu să le mențin – nu cumpăr jucării din plastic, nici produse cosmetice, nici pungi sau sticle, nici, nici, nici... Dacă mă întreba cineva acum trei ani dacă mă văd constituind un Grup de Inițiativă Locala sau un ONG, aș fi răspuns că în niciun caz în următorii 5 – 10 ani, ca să nu spun niciodată. Și iată-mă acum, cu Grupul de Inițiativă Locală Creionăm Viitorul, care este fondat de doi ani și jumătate, cu două proiecte implementate și al treilea aproape de finalizare.

 

Cum s-a derulat formarea dumneavoastră ca organizator comunitar?

Ca un vis frumos! Raluca Boișteanu, formatorul meu, este un om grozav. Are capacitatea de a face lucrurile să pară atât de ușoare și de a se asigura că se întâmplă în cel mai bun mod posibil. Am avut parte de câteva workshopuri împreună cu colegii, care ne-au adus informații interesante și tehnici de lucru utile, plus schimbul de experiență și de energie care m-au inspirat foarte mult. Apoi, Raluca a fost alături de mine pas cu pas, la fiecare eveniment pe care l-am organizat. Nu-mi vine să cred uneori câte lucruri am făcut. Nu scrisesem niciodată o adresă către Primărie, un proiect pentru a solicita o finanțare sau un raport financiar. Nu organizasem niciodată o campanie de igienizare, o întâlnire online pentru promovarea alternativelor la plastic sau un parteneriat interinstituțional pentru a face un mural pe un tramvai sau a colecta ulei uzat în școli pentru a fi refolosit de un vapor cu zbaturi. Acum pot spune că le-am facut pe toate plus multe altele. Și așa mult mi-a plăcut fiecare etapă, încât acum, când mă apropii de finalizarea unui proiect, deja ma gândesc la următorul. M-am „virusat”! De asemenea, Marta Popescu este genul de manager cu care aș porni oricând la drum. A sprijinit fiecare inițiativă pe care am avut-o și a știut cum să completeze cu pragmatism ideile care erau prea visatoare, să-mi ridice presiunea de pe umeri atunci când răspunsurile de la autorități erau negative, să canalizeze resursele și energia în direcțiile potrivite.

 

Când v-ați dat seama că puteți contribui în mod real la dezvoltarea comunității locale?

Când am începul să lucrez în programul Cu apele curate încă nu îmi era clar ce se va întâmpla. După jumătate de an, făcusem câteva acțiuni mai mici, fondasem Grupul de Inițiativă Locală Creionăm Viitorul și obțineam prima finanțare prin programul de granturi Cu apele curate. Aceea a fost perioadă în care mi-am dat seama câtă nevoie are comunitatea de noi și cât de multe lucruri putem face împreună. Deși uneori părea imposibil. Când a început pandemia, aveam în implementare primul proiect pentru care obținuserăm finanțare. A fost un haos, dar am găsit soluții și am realizat tot ce ne propuseserăm, adaptat la noile condiții. 

 

V-ați împrietenit cu cei care s-au implicat alături de dumneavoastră în proiect?

Absolut! Mi-am făcut mulți prieteni noi și am consolidat relații care existau, dar au înflorit. De exemplu, Gabriela Anghel a devenit una dintre cele mai bune prietene ale mele și partenera mea în GIL Creionăm Viitorul, iar acum lucrăm la documentele pentru constituirea ONG-ului. Avem planuri mari pentru Brăila.

 

Cum i-ați convins pe brăileni că nu pot avea ape curate fără niște schimbări de mentalitate și de comportament?

Mi-am propus să le arăt acelora care vor să vadă. Atât prin propriul exemplu, cât și prin studii sau calcule pragmatice. Spre exemplu, am făcut campanie pentru înlocuirea apei imbuteliate cu cea filtrată. Și am evidențiat că dacă fiecare persoană consumă o sticlă de apă pe zi, într-un an va arunca 365 de PET-uri care vor rămâne în natură cel puțin 400 de ani. Cei mai mulți oameni nu se gândiseră niciodată la acest aspect și i-a speriat această perspectivă. Le-am oferit o sticlă reutilizabilă și i-am încurajat să își cumpere o cană filtrantă, iar mulți au făcut-o. Am lucrat mult cu copii, credem că ei reprezintă viitorul și că își schimbă mai ușor comportamentele. Am montat filtre de apă într-una dintre cele mai mari școli din oraș, Școala Fănuș Neagu.

 

Ce acțiuni v-au plăcut cel mai mult?

Toate. În fiecare dintre ele mi-am lăsat o parte din suflet, că eu doar așa lucrez, cu tot sufletul pe tavă. Unele au fost foarte anevoioase, și tocmai de aceea mi-au plăcut, că m-au solicitat la maximum. Aici aș aminti inițiativa noastră legată de Plaja Perla. Aproape doi ani am conversat cu autoritățile pe acest subiect și în final s-a întâmplat ceva, dar nu ce ne-am propus noi… a fost o provocare și am învățat multe din ea. Altele au decurs mai lin și mi-au plăcut mult pentru că sunt concepte inedite – muralul pe tramvai, peștele colector montat în stațiunea Lacul Sărat, dotarea cu filtre de apă a școlii amintite etc. Foarte mult îmi plac și proiectele pe care le-am implementat prin programul de granturi Cu apele curate. Am aflat foarte multe lucruri despre alternativele la plastic și le-am împărtășit cu comunitatea prin tot felul de activități – ateliere de produs pastă de dinți, prezentări online ale scutecelor reutilizabile penntru bebeluși, provocările de genul „arată-ne cât plastic ai în coșul de cumpărături” sau „câte deșeuri ai strâns când ai ieșit la plimbare pe faleză?”. M-a bucurat implicarea fiecărui om care a răspuns la provocări. Și i-am ajutat să își însușească obiceiuri sănătoase oferindu-le produse alternative la plastic: periuța de dinți făcută din bambus, săpun și șampon solid ambalate în hârtie, ață dentară din mătase, pastă dinți ambalată în borcan de sticlă, scutece, absorbante și dischete demachiante reutilizabile, din bambus, săculeți pentru legume/fructe și sacoșe din pânză etc.

 

Grație acestui program, ați învățat să scrieți și să implementați proiecte. Câte finanțări ați obținut și pentru ce acțiuni/proiecte? 

Am obținut două finanțări prin programul de granturi Cu apele curate și una prin Fondul pentru un viitor mai bun, susținute de Lidl România. În primul proiect am promovat produse de igienă, alternative la cele realizate sau ambalate din plastic. A fost un real succes, pentru că ele nu erau deloc cunoscute de oameni și mulți dintre ei au ales să le folosească, reducând astfel poluarea cu plastic. Al doilea a fost proiectul finanțat prin Fondul pentru un viitor mai bun, prin care am amenajat un spațiu educațional outdoor într-o grădiniță de stat, Dumbrava minunată. Aici combaterea poluării cu plastic nu a fost un criteriu impus, dar pentru că eu deja gândeam în acest spirit, am elaborat proiectul respectând și acest principiu. Nu am achiziționat produse din plastic, am montat coșuri pentru colectarea selectivă a deșeurilor, am făcut hrănitoare din lemn pentru păsări, am montat echipamente de joacă din lemn, am reutilizat deșeuri precum paleți și cauciucuri pentru a amenaja o alee senzorială, o ladă de compost, le-am cumpărat copiilor cărți precum „Ursulețul reciclează”, astfel încât să contribuim pe toate căile la diminuarea poluării. Cel de-al treilea proiect se află acum în implementare și sunt foarte entuziasmată. Se numește „PLAS…TIC-tac-tic!”, fiindcă noi simțim că poluarea cu plastic este ca o bombă cu ceas care stă sa explodeze. Simțeam că este necesar să găsim o cale prin care să devenim cât mai mulți cei care ne implicăm în lupta cu plasticul. Și ne-am gândit că adulții nu prea au timp și energie să se implice pe termen lung, copiii sunt prea mici pentru a acționa singuri, iar adolescenții ar fi cea mai potrivită categorie de vârstă către care să ne îndreptăm. Așa că, am scris proiectul avându-i pe ei ca grup țintă. Așadar, ne-am propus să lucrăm cu 20 de tineri, la început s-au înscris aproape 30, dar câțiva au renunțat pe parcurs, s-au cernut așa cum ne așteptam. Proiectul a avut 3 etape:

 - în prima au participat la 5 ateliere despre impactul poluării cu plastic și soluții precum economia circulară, produse eco-friendly

- în cea de-a doua etapă, le-am oferit experiențe precum o excursie cu barca în Insula Mare a Brăilei, o vizită la o stație de sortare a deșeurilor, un tur pietonal al centrului istoric și falezei, ghidat de cel mai îndrăgit ghid turistic brăilean, Mihaela Roșu, care s-a numit „Cu sacaua, de la Dunăre” etc.

- etapa a treia este cea în care îi punem la treabă, cum au sesizat părinții care au fost încântați că nu doar îi plimbăm și distrăm, ci îi și provocăm. I-am ajutat să conștientizeze, le-am arătat alternative și le-am oferit produse eco-friendly pentru a-și dezvolta obiceiuri sănătoase. Acum, le oferim un program de organizare comunitară, în cadrul căruia adolescenții au format 4 grupuri de inițiativă locală: Clean & Green, Oglinda naturii, Tineri cu atitudine și Eco Heroes. Lucrăm cu fiecare grup de inițiativă, în care membrii și-au ales roluri precum responsabil financiar, responsabil comunicare, responsabil în relația cu autoritățile sau coordonator proiect și îndeplinesc task-uri specifice pentru a-și dezvolta proiectele. Vor să doteze cu căni filtrante saloanele secției de pediatrie, să dezvolte un boardgame despre combaterea poluării cu plastic, să promoveze ploggingul (n.red. - o combinație de jogging cu strânsul deșeurilor) în rândul brăilenilor și să facă o campanie de advocacy pentru a fi montate tomberoane într-o zonă a falezei foarte vizitată de tineri. Copiii au învățat să facă research, să scrie adrese către instituții, să facă achiziții, să își caute aliați, să-și dezvolte mici campanii de comunicare, și-au făcut logo-uri, și-au scris poveștile grupurilor, și-au setat obiective SMART etc. Suntem foarte încântate de parcursul lor și ne-a dat o energie grozavă lucrul cu ei!

 

Ce obiective are Grupul de Inițiativă Locală Creionăm Viitorul, pe care l-ați fondat?

Ne propunem să activăm în continuare pentru combaterea poluării în general și a celei cu plastic în special, precum și în dezvoltarea sistemului de învățământ. În această perioadă facem demersuri pentru a înființa un ONG, astfel încât să putem acționa mai eficient decât până acum.

 

Cum credeți că se conturează viitorul programului Cu apele curate în Brăila?

Sunt foarte entuziasmată că ne-am cvadruplat forțele, odată cu fondarea celor 4 grupuri de inițiativă ale adolescenților și în viitorul apropiat toată energia este canalizată pe implementarea celor patru proiecte la care lucrăm cu ei. Pe termen lung, ne dorim să facem parteneriate cu ei pentru a obține și alte finanțări prin care să continuăm demersurile. Avem multe idei și abia așteptăm să le punem în aplicare.

 

Se întrevede o infrastructură durabilă de protejare a biodiversității la Brăila?

Optimist sau realist? Ca să nu spun nu, o să răspund așa: da, se întrevede printr-o găurică mică-mică. Luptăm pentru ca, în câțiva ani, răspunsul să fie unul 100% pozitiv.

 

Cum au primit membrii comunităților locale din Brăila „lecțiile” de educație civică?

Făceam odată o acțiune de ecologizare pe malul Dunării și un pescar ne-a întrebat: „De ce vă pierdeți timpul? Urmează să crească nivelul apei și o să ia și gunoaiele de pe mal”. I-am spus că Dunărea duce zilnic peste 4,2 tone de plastic în Marea Neagră și că în curând o să fie mai mult plastic decât pește în apă. Sper că i-am dat de gândit. Alți oameni spun că ei colectează selectiv, deci fac tot ce ține de ei. I-am încurajat să se gândească și la produse alternative. Mi-au scris persoane să mă întrebe de unde am cumpărat produsele eco-friendly. Mama unei adolescente din proiectul de acum mi-a zis că a somat-o fata să cumpere periuțe de dinți făcute din bambus pentru toată familia. Fiecare mesaj de acest gen îmi umple inima de bucurie. Ca să nu mai spun când îmi văd copilul care are doar 4 ani acționând în această directie sau când primesc foto/filmări cu copii care au participat la evenimentele noastre.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro