Mergi la conţinutul principal

Cum ar fi viaţa pe Mercur?

Sistemul nostru solar, situat pe unul dintre braţele exterioare ale Căii Lactee, este format din Soare şi opt planete, alături de sateliţii lor naturali, la care se mai adaugă numeroşi asteroizi, comete şi planete pitice. Soarele, una dintre cele peste 200 de miliarde de stele ale galaxiei noastre, s-a aprins în urmă cu 4,6 miliarde de ani, ca urmare a colapsului gravitaţional al unui gigant nor molecular.
Cea mai mare planetă din sistemul nostru solar este Jupiter, iar cele patru planete interioare mici, Mercur, Venus, Pământul şi Marte, numite şi planete telurice, sunt compuse în principal din roci şi metal. Cele patru planete exterioare, numite şi gigante gazoase, sunt mult mai masive decât cele terestre.
Cum ar fi să păşim pe unele dintre aceste planete? Un răspuns îl oferă site-ul space.com.

Nu este o ideea bună

Cu fluctuaţiile sale extreme de temperatură, Mercur nu este aptă vieţii. Totuşi, încercând să ne imaginăm contrariul, cum ar fi viaţa acolo? Până acum, doar două sonde au ajuns până la Mercur. Prima, Mariner 10, a survolat de câteva ori planeta în 1974, observând numai jumătatea expusă Soarelui. De cealaltă parte, sonda Messenger, aparţinând NASA, a reuşit să pătrundă pe orbita planetei, în martie 2013, iar datele transmise le-au permis oamenilor de ştiinţă să cartografieze întreaga suprafaţă a lui Mercur. Astfel, s-a constatat că la polii acestei planete există apă îngheţată, care rezistă în această formă pentru că se află mereu în întuneric. Exploatarea acestor resurse de apă ar putea reprezenta un prim pas evident pentru eventualii colonişti, dar amenajarea unei baze nu este o idee bună, spune David Blewett, cercetător în cadrul programului sondei Messenger. "Zonele polare de pe Mercur ne-ar putea oferi o oarecare protecţie de Soare, dar este extrem de frig în acele regiuni aflate permanent în întuneric, iar frigul extrem ridică o altă serie de probleme", a explicat Blewett.

Temperaturi extreme

O alternativă adusă în discuţie de Blewett ar fi ridicarea unei baze în apropierea calotelor polare, poate în interiorul unui crater şi menţinerea unei exploatări de gheaţă la pol. Chiar şi aşa, coloniştii de pe Mercur ar trebui să înfrunte nişte variaţii de temperaturi cu adevărat extreme: ziua temperaturi de până la 430 de grade Celsius, iar noaptea de - 180 de grade Celsius. Oamenii de ştiinţă au crezut, la un moment dat, că Mercur era în rotaţie sincronă cu Soarele - adică o anumită parte a planetei este mereu expusă Soarelui pentru că mişcarea de revoluţie a acestei planete se desfăşoară în aceeaşi unitate de timp cu mişcarea în jurul propriei axe. In prezent însă astronomii au ajuns la concluzia că o zi pe Mercur durează cât aproape 59 de zile pe Pământ, iar un an pe această planetă este similar cu 88 de zile pământene. Privind de pe Mercur, traiectoria pe cer a Soarelui este ciudată din cauza interacţiunii dintre viteza de rotaţie a planetei în jurul propriei axe şi orbita sa foarte eliptică în jurul Soarelui. "Soarele răsare din est şi porneşte spre vest apoi se opreşte şi se întoarce puţin spre est, după care porneşte din nou spre vest şi apune", explică Blewett, adăugând că pe cerul lui Mercur Soarele se vede de 2,5 ori mai mare decât se vede de pe Pământ.

Un cer negru

În plus, în cursul unei zile, cerul lui Mercur are culoarea neagră, nu albastră, pentru că această planetă nu are o atmosferă capabilă să reflecte lumina solară. "Aici pe Pământ, la nivelul mării, moleculele de aer se ciocnesc de miliarde de ori pe secundă. Însă pe Mercur, atmosfera, sau „exosfera", este atât de rarefiată încât practic atomii din ea nu intră niciodată în coliziune unii cu alţii". În aceste condiţii, pe cerul nopţii, stelele văzute de pe Mercur nu sclipesc aşa cum se întâmplă pe Pământ.
Fără atmosferă, Mercur nu are nici fenomene meteorologice, aşa că măcar din acest punct de vedere, eventualii colonişti nu vor trebui să-şi facă probleme cu privire la pericolul producerii unor furtuni ca pe Pământ sau pe alte planete din sistemul solar. În plus, cum Mercur nu are nici oceane de apă şi nici vulcani activi, coloniştii ar fi feriţi şi de fenomene de tip tsunami sau de erupţii vulcanice.

Dezastre naturale

Cu toate acestea, şi pe Mercur se pot produce dezastre naturale. "Suprafaţa acestei planete este expusă impactului cu meteoriţi de toate dimensiunile", conform lui Blewett, în absenţa atmosferei care să distrugă meteoriţii mai mici, prin frecare, aşa cum se întâmplă pe Pământ. De asemenea, coloniştii ar fi în pericol şi din cauza cutremurelor.
Mercur are 2/5 din dimensiunea Pământului şi o gravitaţie similară lui Marte (de 38% din gravitaţia terestră). În asemenea condiţii, am putea sări de de trei ori mai departe pe Mercur decât o facem pe Pământ, iar obiectele grele ar fi mult mai uşor de ridicat.
Nu în ultimul rând, coloniştii nu se vor putea bucura de o legătură rapidă cu cei de acasă. Semnalele transmise de pe Mercur ajung pe Pământ în 5 minute, relatează agerpres.ro

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro