Mergi la conţinutul principal

Cum ar fi să trăim pe Jupiter

Jupiter dispune de un mic nucleu teluric, cu o masă de 10 ori mai mică decât a nucleului terestru şi înconjurat de straturi dense de hidrogen lichid care reprezintă aproximativ 90% din diametrul planetei.
Robert Pappalardo, planetolog la Jet Propulsion, susţine că nimeni şi nimic nu ar putea ajunge la respectivul nucleu fără să fie pur şi simplu strivit de presiunea exercitată de straturile de hidrogen lichid. În schimb, Jupiter numără peste 60 de sateliţi naturali, dintre care unii ar putea oferi condiţii pentru ridicarea unor baze permanente. Cu nivelurile sale reduse de radiaţii, stabilitatea geologică şi volumul mare de apă sub formă de gheaţă, Callisto ar fi probabil cea mai bună alegere pentru o colonie în apropierea lui Jupiter, susţine astrobiologul Steve Vance de la JPL. Altă lună însă, Europa, atrage atenţia astrobiologilor datorită vastului ocean care s-ar afla sub calota sa glaciară de la suprafaţă, ocean în care ar putea exista viaţă. Ridicarea unei baze pe Europa ar putea răspunde întrebărilor privind existenţa vieţii în altă parte în sistemul nostru solar. Ce ar găsi însă primii exploratori care ar pune piciorul pe calota glaciară a Europei?

Suprafaţă brăzdată de crăpături

În prezent, oamenii de ştiinţă dispun de prea puţine informaţii despre acest satelit jovian, a remarcat Pappalardo. Opt sonde au vizitat Europa dar mai puţin de 15% din suprafaţa acestui satelit a fost fotografiată la o rezoluţie mulţumitoare. Cei doi cercetători lucrează în prezent la proiectul misiunii NASA "Europa Clipper", în cadrul căreia o sondă urmează să survoleze de 45 de ori Europa pentru a captura imagini de detaliu de la suprafaţa acestui satelit.
Conform fotografiilor disponibile, suprafaţa satelitului Europa este relativ netedă, lipsită de cratere şi munţi pentru că forţele oceanice de convecţie reciclează permanent gheaţa de la suprafaţa Europei. Există însă şi anumite caracteristici ale suprafeţei, altfel netede, a Europei.
"Dacă te-ai afla la suprafaţa Europei şi ai privi în orice direcţie, vei vedea mici culmi sau creste nu mai înalte de doi metri", a explicat Vance. Suprafaţa Europei este brăzdată de numeroase crăpături mai mult sau mai puţin adânci în gheaţă, rezultat al ridicării şi coborârii zilnice a nivelului oceanului subteran al Europei sub efectul puternicelor forţe mareice exercitate asupra sa de Jupiter.

Frig cumplit şi cutremure

Cea mai potrivită locaţie pentru o bază pe Europa ar fi pe partea expusă mereu spre Jupiter, o astfel de bază oferind o perspectivă panoramică deosebită asupra celei mai mari planete din sistemul nostru solar. Jupiter ar fi de 24 de ori mai mare pe cerul Europei decât apare Luna pe cerul nopţii de pe Pământ.
Pe Europa este un frig cumplit: temperatura medie la ecuatorul satelitului este de minus 160 de grade Celsius, în timp ce spre poli coboară până la minus 220 de grade Celsius, precizează Pappalardo. Mai trebuie menţionate, de asemenea, cutremurele provocate de mişcările calotei de gheaţă, cu intensitate similară celor terestre, dar şi cu violente erupţii de apă din oceanul subteran.
Gravitaţia pe Europa este de doar 13% din gravitaţia terestră, în condiţiile în care acest satelit este lipsit de atmosferă. Europa, ca şi Luna, nu are fenomene meteorologice, nu există vânt, iar cerul privit de acolo este mereu negru. O plimbare pe Europa ar fi similară cu mersul pe Lună. Ca puncte de atracţie la suprafaţa acestui satelit reamintim de aşa-numitul "chaos terrain" - zone în care suprafaţa plată de gheaţă este fragmentată în blocuri de diferite înălţimi, relatează agerpres.ro.

 

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro