Aproape o treime dintre românii care economisesc (29%) o fac pentru copii, peste media europeană, de 25%, însă sub cea mondială (34%), preocupările financiare pentru viitor provenind mai degrabă din tradiţie, nu dintr-o programare concretizată în soluţii financiare corecte, arată un studiu elaborat de experţii băncii Erste.
Tinerii din România cu vârste cuprinse între 14 şi 25 de ani cheltuiesc, în medie, 33 de euro lunar pe haine, încălţăminte şi alte accesorii asociate, cu mult peste media celorlalte ţări din estul şi centrul Europei, deşi când sunt întrebaţi de unde provin banii, numai 76% indică „joburi part-time sau full time". În cazul cehilor acest procent este de 99%, la austrieci 98%, slovaci şi croaţi la 97%, iar la unguri 82%, menţionează raportul prezentat de Dana Demetrian, vicepreşedinte Retail şi Private Banking BCR.
Educaţia financiară, în familie
Potrivit documentului, cehii şi slovacii alocă pe haine, încălţăminte şi alte accesorii asociate, doar 21 euro, ungurii - 17 euro, croaţii - 22 euro, iar sârbii - 18 euro. În plus, cu excepţia Austriei, România are cei mulţi tineri din grupa de vârstă 17-19 ani care deţin un telefon de tip smartphone. În ceea ce priveşte principala sursă de educaţie financiară a tinerilor din România, ea rămâne familia, într-o proporţie covârşitoare - 95%, în timp ce şcoala deţine un procent de 9%, iar băncile doar 5%. Studiul a fost efectuat în primul semestru din acest an, prin interviuri face to face, în toate ţările în care Erste este prezentă. În România, acesta a fost realizat pe baza a 800 de interviuri, precizează agerpres.ro.
Pentru viitorul copiilor
Conform studiului, 29% dintre românii care economisesc o fac pentru viitorul copiilor, iar 48% şi-au declarat intenţia de a face acest lucru în viitorul apropiat, peste media europeană, de 25%. Numărul celor care economisesc pentru copii este în creştere cu aproximativ 5% faţă de nivelul înregistrat în urmă cu un an. Potrivit Danei Demetrian, părinţii economisesc pentru copii 41 de euro pe lună (echivalent în moneda locală). În ceea ce priveşte motivele, părinţii economisesc, printre altele, pentru studiile copiiilor sau pentru a accesa credite ulterior.
„Preocupările financiare privind viitorul familiei se află, teoretic, la cote destul de ridicate în România, dar acest lucru vine, mai degrabă, din tradiţie, nu dintr-o programare reală a acestora, concretizată în soluţii financiare corecte. Iar aici considerăm că este loc de mai bine. Copiii trebuie să se afle pe primul loc în interesele noastre, indiferent că suntem părinţi sau bunici. Şi nu e suficient doar să le planificăm, din punct de vedere financiar, viitorul, ci s-o facem aplicat şi să le oferim sprijinul necesar pentru o educaţie financiară corectă", a declarat Dana Demetrian.
Părintele român este unul de tip „cloşcă"
„Fundamental, părintele român este unul de tip „cloşcă", hiperprotectiv cu copilul său. Modul de gândire cu privire la susţinerea copiilor nu este unul pe termen lung, printr-o investiţie care să îl ajute pe copil peste ani. De multe ori, părinţii fac eforturi pentru a cumpăra copilului un calculator sau o tabletă. Nu putem vorbi despre o educaţie financiară modernă, ci mai degrabă de una cu rădăcini în tradiţia noastră rurală", a declarat Adina Nica, Managing Director Open-I Research.
