Agricultorii brăileni s-au plâns, recent, în privinţa modului în care funcţionează sistemul de irigaţii în România şi susţin că în această vară culturile de porumb au fost cele mai afectate de secetă. Mai exact, Marcel Cucu, preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Agricultorilor din România şi totodată secretar general interimar la nivel naţional, a vorbit în cadrul unei conferinţe de presă despre câteva proiecte pe care le consideră vitale pentru soarta agriculturii în ţara noastră. Acesta a făcut referire în primul rând la sistemul de irigaţii, pe care îl consideră defectuos. "Noi avem un proiect şi i l-am propus domnului ministru al Agriculturii la o întâlnire recentă. Mă refer la schimbarea completă a politicilor pe sisteme de irigaţii. În prezent, avem o politică extrem de defectuoasă, în sensul că luăm apa din Buzău, de exemplu, Siret şi aşa mai departe - doar nişte staţii mai învecinate aşa fac pompări -, dar în rest, lăsăm apa să se ducă în Dunăre şi de acolo o ducem înapoi zeci de km. Ar putea să se facă nişte acumulări diverse pe toată lungimea lacului şi apa să ajungă gravitaţional în sistemele de irigaţii. Aceste lucruri ar trebui să facă parte dintr-o strategie. Or noi, de 26 de ani, înotăm în ape tulburi în agricultură şi nu numai. Vrem să nu mai pompăm apa din Dunăre, decât acolo unde este rentabil de făcut acest lucru. Construirea depozitelor sau acumulărilor pe râurile interioare, pentru a iriga gravitaţional este un proiect foarte important!", a declarat Cucu. Sursa citată a precizat că PAR intenţionează să candideze şi să obţină câteva locuri de parlamentari la alegerile generale de la finele anului, astfel încât să îşi poată implementa proiectele. Tot cu această ocazie, Cucu a vorbit despre fenomenul de secetă în această vară şi care au fost culturile cele mai afectate în judeţul nostru. "La nivel de culturi din judeţul Brăila, cele mai afectate sunt culturile de porumb şi floarea soarelui, dar aceasta în general este mai rezistentă la secetă. Însă porumbul şi soia sunt destul de afectate. Eu personal, pe drumul Bucureşti - Brăila am observat că în judeţul Brăila, deşi nu numai la noi sunt culturi de porumb care, probabil, se recoltează în 2 - 3 săptămâni, ceea ce este foarte grav. Porumbul nu a apucat să ajungă la maturitatea lui fiziologică, ci este forţat din cauza lipsei de apă. Norocul nostru este că foarte mulţi irigă, numai că irigatul este foarte scump. Şi vă dau un exemplu foarte elocvent: eu, anul trecut, am obţinut la porumb aproape 13.000 de kg, dar cu patru ape date la irigat. Când am făcut socoteala cât m-a costat irigatul, am început să am nişte rezerve. Aşă că cei mai mulţi udă culturile strict pentru o producţie rezonabilă. Am înţeles că la Direcţia Agricolă nu s-au înregistrat culturi calamitate, dar după părerea mea sunt suprafeţe care vor fi declarate calamitate la porumb. Nu au ce face. Dacă porumbul a intrat în zona de maturare forţată, nu ai ce să îi mai faci", a mai completat Cucu.
Ce alte proiecte mai propun agricultorii dacă ajung în Parlament
Preşedintele PAR Brăila a mai vorbit despre refacerea infrastructurii de integrare şi valorificare a producţiei primare. Cu alte cuvinte despre încercarea de a vinde produse care trec printr-un proces de prelucrare. "Un proiect important ar fi reabilitarea producţiei de sfeclă de zahăr, inclusiv cu prelucrare. Noi la nivelul judeţului Brăila am avut la un moment dat o activitate foarte intensă pentru producţia zahărului, respectiv a sfeclei de zahăr. Avem condiţii, judeţul Brăila este cel în care irigaţiile sunt la ce cel mai înalt nivel. Practic, 65% - 70% din total irigaţii din ţară se practică aici. Putem face sfecla de zahăr foarte uşor şi la nivel important", a afirmat Cucu.
PAR, dispus la alianţe cu alte partide pentru alegeri
Conducerea PAR Brăila a anunţat tot cu ocazia conferinţei de presă că în urma alegerilor locale din 5 iunie, organizaţia judeţeană a obţinut 5 consilieri comunali (în Măxineni, Gradiştea, Galbenu, Râmnicelu şi Gropeni) şi 1 consilier orăşenesc în Ianca. Cu toate acestea, ţinta agricultorilor cea mai mare pare să fie Parlamentul. Marcel Cucu a afirmat că pentru ca acest obiectiv să fie atins, partidul ia în calcul şi alianţe cu alte formaţiuni politice, atât timp cât nu se pune problema pierderii propriei identităţi. "Vom participa sigur la alegerile Parlamentare. Ne propusesem să mergem de unii singuri, dar nu e deloc simplu. Ne dăm seama pe zi ce trece că e din ce în ce mai dificil, fiind o structură nouă, să mergem la nivelul ţării şi să facem rost de 180.000 de semnături. Se fac diverse demersuri la nivelul altor partide mici pentru un gen de alianţă. Dar dorim ca alianţa, oricare ar fi ea, să ne păstreze identitatea", a declarat Cucu. Sursa citată a mai adăugat că organizaţia judeţeană a PAR Brăila s-a constituit recent, iar la nivelul judeţului aceasta numără 976 de membri.
