Zeci de mii de persoane, majoritatea tineri, au stat la cozi, sâmbătă, cu mult timp înaintea deschiderii instituţiilor muzeale, pentru a participa la ediţia 2015 a Nopţii Muzeelor în Capitală.
Ca în fiecare an, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa", unde coada s-a format cu trei ore înainte de începerea evenimentelor, a organizat o serie de evenimente speciale, începând cu vizitarea contra cost a expoziţiei temporare de păianjeni şi scorpioni vii - „ţesături periculoase", continuând cu atelierele de creaţie pentru copii - „Figurine amuzante"; lilieci şi bufniţe; „Pasărea magică"; Provocarea LegoZ, şi terminând cu expunerea permanentă a Muzeului, a traseului special intitulat „Istoria lumii vii în 10 exponate", ori a expoziţiilor „Luminile Nordului - Aurora Boreală în Insulele Lofoten" şi „OCEANE LA MICROSCOP".
La Muzeul Naţional al Ţăranului Român, situaţia a fost similară, oaspeţi de toate vârstele grăbindu-se să viziteze deopotrivă expunerea permanentă şi expoziţiile temporare, dar şi Piaţa ţărănească din curte unde au asistat la demonstraţii şi ateliere de ţesătorie, olărit, cioplit în lemn, icoane şi încondeiere ori la proiecţii în aer liber.
Galeria de neuitat
Un punct de atracţie la Muzeul Naţional de Artă al României l-a constituit „Galeria de ne(uitat)", în care sub genericul „Priveşte arta, arta te priveşte", au fost expuse rame ale unor tablouri retrocedate în ultimul timp de instituţie. Insomniacii au putut astfel reflecta în faţa a 25 de rame ale unor pânze semnate, printre alţii, de: Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Ion Andreescu, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Marcel Iancu, sau alături de două socluri pe care ar fi trebuit să stea bronzuri realizate de Miliţa Petraşcu sau Gheorghe Leonida.
Referindu-se la modul în care MNAR a decis să se alăture protestului Reţelei Naţionale a Muzeelor din România (RNMR) în faţa sărăcirii patrimoniului muzeal naţional din cauza restituirilor, prin deschiderea „Galeriei de ne(uitat)", ea a menţionat că echipa pe care o conduce a decis „să pună faţă în faţă două fenomene".
„Unul - cel dureros pentru noi, astăzi - un număr mare de lucrări restituite, care sunt sugerate prin rame goale cu etichetele fostelor lucrări şi altul, în sala de vizavi, unde prezentăm o expoziţie retrospectivă dedicată sculptorului Constantin Popovici, autorul, printre altele, al monumentului Electricităţii - Prometeu de la barajul Vidraru. Expoziţia este compusă, în proporţie de 80% din donaţii făcute guvernului. Deci, există şi o rază de optimism, oamenii doresc să doneze muzeului colecţii sau lucrări", a declarat, pentru AGERPRES, la ora 22,00, directorul general al MNAR, Roxana Theodorescu.
