* omul care "dă viață viață lemnului mâncat de cari și mucegai" a restaurat una dintre piesele de mobilier deosebit de importante, care i-au aparținut marelui scriitor și critic Dumitru Panaitescu-Perpessicius * cufărul restaurat cu migală și-a reluat locul în casa din Strada Cetății nr. 70 (Casa Memorială Perpessicius)
Memoria Brăilei, salvată de muzeografi și restauratori.
Zilele acestea, una dintre piesele de bază ale Casei Memoriale Perpessicius, și anume cufărul marelui scriitor brăilean cu origini grecești - editor al operelor lui Eminescu - Dumitru Panaitescu-Perpessicius, a fost predată Secției Memoriale a Muzeului Brăilei "Carol I", după ce a fost restaurată "ca la carte" de Vladimir Smaznov, expert restaurator, nimeni altul decât eroul reportajului "Restauratorii", redactat de subsemnatul și publicat în paginile cotidianului nostru pe data de 3 martie 2021.
"De astăzi, 2 septembrie, cufărul lui Perpessicius și-a reluat locul în casa din strada Cetății nr. 70. O piesă de excepție, restaurată excepțional de colegul nostru, expert restaurator lemn, Vladimir Smaznov. Felicitări și mulțumiri!", a postat pe pagina de socializare a instituției de cultură brăilene, Elena Ilie, șef Secția Memoriale.
În cadrul Muzeului Brăilei "Carol I" funcționează Laboratorul de conservare, investigare și restaurare lemn și mobilier, unde își desfășoară activitatea Vladimir Smaznov, restaurator lemn, expert, absolvent al Facultății de Istorie și Patrimoniu "Nicolae Iorga" din cadrul Universității "Lucian Blaga", din Sibiu, care a participat la mai multe sesiuni și simpozioane naționale pe teme de conservare și restaurare. În același laborator, își desfășoară activitatea Sorin Cristian Filoti, restaurator specializarea restaurare lemn, expert, absolvent al Facultății de Științe Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității "C-tin Brâncoveanu". Cu mai bine de 30 de ani de experiență, cei doi experți restauratori "dau viață lemnului mâncat de cari și mucegai", după cum relatam în reportajul din 3 martie 2021.
Cât despre Dumitru Panaitescu-Perpessicius - poet, prozator, publicist, cronicar radio, critic și istoric literar, academician respectat deopotrivă în perioada interbelică dar și în dictatura comunistă -, acesta a cunoscut de timpuriu suferința, fiind nevoit să scrie monumentalele sale opere literare cu mâna stângă, aproape orb, după ce a fost mutilat în Primul Război Mondial. Nu întâmplător și-a spus "Perpessicius" ("cel menit suferinței").
Dumitru (Dimitrie) Panaitescu-Perpessicius s-a născut la 21 octombrie 1891 în zona veche a Brăilei (fost cartier grecesc), în casa din strada Cetății nr. 49 (astăzi, Cetății nr. 70), devenită Casa Memorială Perpessicius. A fost al treilea copil al familiei Ștefan și Ecaterina Panaiot (fostă Daraban). În actul de naștere nr. 1749/1891, păstrat la Arhivele Naționale, apare cu numele "Dimitrie Panaiot", însă părinții l-au înscris la Școala primară nr. 4, în 1898, cu numele românizat "Dumitru Panaitescu". Prietenii i-au spus "Mitiș", scriitorul va semna "Mitică" corespondența cu cei apropiați (sursa: Secția Memoriale a Muzeului Brăilei "Carol I"), iar ca militar va fi încorporat cu numele de "Panait S. Dumitru". Va folosi pseudonimul literar "Perpessicius" (care-l va consacra definitiv în literatura românească) pentru prima dată, în anul 1915, când publică poemul "Ad provinciales" în revista Cronica, condusă de Tudor Arghezi și de părintele Gala Galaction.
Perpessicius urmează Liceul "Nicolae Bălcescu" între anii 1902-1910, după care devine student al Facultății de Filologie Modernă a Universității București. Patru ani mai târziu, era licențiat în filologie română și romanică. În toamna aceluiași an, 1915, obține, ajutat de profesorul său, marele Ioan Bianu, un post de funcționar la Biblioteca Academiei Române. Are, astfel, șansa de a lucra, alături de Alexandru Sadi-Ionescu, la întocmirea noului catalog al bibliotecii și dobândește o mare pasiune pentru cercetare, preocupare ce-i va marca întreaga viață.
Scriitorul brăilean participă la Războiul de Reîntregire a neamului, de unde se va întoarce cu mâna dreaptă sfârtecată de șrapnele. Va rămâne mutilat pe viață, iar această tragedie avea să-l urmărească până în anul 1971, când va închide ochii pentru totdeauna.
Întemeietor al Revistei Manuscriptum și al Muzeului Literaturii Române, brăileanul Dumitru Panaitescu-Perpessicius a fost omagiat, anul trecut, la 130 de ani de la naștere și 50 de ani de la moartea sa.
