* de la 1 martie, "stopajul la sursă" redevine infracțiune, iar patronii care nu plătesc impozitele și contribuțiile reținute de la angajați riscă până la 5 ani de închisoare * asta prevede OUG nr. 130/2021 * în afară de modificările aduse Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, noul act normativ mai conține: prelungirea termenelor de aplicare pentru amnistia fiscală, regimul sumelor plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților, facilități privind taxa pe valoarea adăugată și regimul cadourilor în bani și/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori (considerate venituri neimpozabile)
De la 1 martie, "stopajul la sursă" redevine infracțiune, iar patronii care nu plătesc, în cel mult 60 de zile de la data scadenței, impozitele și contribuțiile reținute de la angajați riscă până la 5 ani de închisoare.
Combaterea evaziunii fiscale, protejarea bugetului consolidat al statului și protejarea angajaților cărora li s-au reținut dările către stat (impozitul pe venituri, contribuția la asigurările sociale și de sănătate, contribuția la fondul pentru mediu) dar care nu au fost virate la buget - acestea sunt cele mai importante obiective urmărite de OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Despre toate aceste modificări, despre reincriminarea "stopajului la sursă" - devenit, de la 1 martie 2022, infracțiune pedepsită cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă - și despre cum afectează noul act normativ relațiile de muncă, angajații și angajatorii brăileni - în contextul actual, caracterizat de o profundă criză economică, socială și energetică - citiți în rândurile care urmează.
Ce prevede noul act normativ
În Monitorul Oficial nr. 1202 din 18 decembrie 2021 a fost publicată Ordonanța de Urgență nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Potrivit specialiștilor, modificările operate prin noul act normativ sunt unele majore și vizează următoarele aspecte: prelungirea termenelor de aplicare pentru amnistia fiscală introdusă prin OUG 69/2020; regimul sumelor plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților; facilități privind taxa pe valoarea adăugată; regimul cadourilor în bani și/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori (considerate venituri neimpozabile în măsura în care valoarea acestora, pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie, nu depășește 300 lei); modificări privind Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii; modificări aduse Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Întrucât "stopajul la sursă" și evaziunea fiscală practicată și la Brăila a reprezentat o problemă atât pentru angajatori - care, nu de puține ori, foloseau banii reținuți de la angajați pentru plata datoriilor firmei - cât, mai ales, pentru angajați, am solicitat punctul de vedere al Administrației Județene a Finanțelor Publice Brăila (AJFP) care ne-a transmis următorul răspuns - semnat de însuși ec. Mihaela Ciorăștenu, șeful administrației - pe care-l reproducem mai jos:
"Cu privire la modificările aduse Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale prin art. XXIX din ordonanță, prin care se incriminează ca infracțiuni și faptele de reținere și neplată sau încasarea și neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență, a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la ordonanță (impozitul pe venituri, contribuția la asigurările sociale și de sănătate, contribuția la fondul pentru mediu), care va intra în vigoare începând cu data de 1 martie 2022:
- din Nota de fundamentare întocmită de inițiatorul actului normativ, respectiv de Guvernul României rezultă, în esență, că necesitatea acestei reglementări este justificată, pe de o parte, din nevoia de a proteja bugetul consolidat al statului care, prin săvârșirea faptelor incriminate, este lipsit de resurse importante și, pe de altă parte, de dorința de a proteja interesele persoanelor cărora li s-au reținut aceste impozite, dar care nu au fost virate la buget, ceea ce are ca efect privarea acestora din urmă de beneficiul unor drepturi legale sau de distorsionarea acestora (cu titlu de exemplu, diminuarea cuantumului pensiei datorită diminuării stagiului de cotizare corespunzător cu perioadele pentru care nu se poate face dovada plății contribuțiilor individuale de asigurări sociale);
- potrivit art. 7 pct. 46 din Codul fiscal, noțiunea de "reținere la sursă" este asimilată noțiunii de "reținere prin stopaj la sursă" și este definită ca fiind metoda de colectare a unor impozite și contribuții sociale obligatorii prin care plătitorii de venituri au obligația, potrivit legii, de a le calcula, reține, declara și plăti; din acest punct de vedere se poate afirma că textul de lege indicat reincriminează pedepsele pentru vechiul stopaj la sursă".
Domeniile cu risc ridicat de evaziune fiscală, în atenția inspectorilor ANAF
Potrivit documentului semnat de Mihaela Ciorășteanu, acțiunile de control inițiate pentru verificarea respectării prevederilor noului act normativ sunt inițiate de Inspecția Fiscală din cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Brăila (AJFP) și se desfășoară în baza Programului transmis lunar/trimestrial/anual de către ANAF - Direcția Generală Coordonare Inspecție Fiscală. "Programele lunare de activitate transmise de către ANAF - Direcția Generală Coordonare Inspecție Fiscală, precum și tematicile, circularele și ordinele elaborate și transmise de către direcțiile și compartimentele specializate din cadrul acesteia stau la baza selectării contribuabililor a căror activitate se încadrează în factorii de risc și domeniile cu risc ridicat de evaziune fiscală. Selectarea contribuabililor pentru inspecție fiscală (...) se realizează prin utilizarea și analiza unor criterii de risc fiscal standardizate și cuantificabile", precizează sursa citată.
Potrivit art. XXIX din OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative - în cazul de față, Legea nr. 241/2005 pentru combaterea evaziunii fiscale - "constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reținerea și neplata, încasarea și neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege", noile prevederi intrând în vigoare de la 1 martie 2022. Dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății prejudiciul cauzat este acoperit integral iar valoarea acestuia nu depășește 100.000 de euro în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. De asemenea, "dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, acesta, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, fapta nu se pedepsește".
Cât privește necesitatea și importanța noului act normativ, redăm mai jos un fragment din expunerea de motive a OUG nr. 130/2021: "...luând în considerare faptul că menținerea situației actuale reprezintă o vulnerabilitate atât pentru bugetul public care a fost, astfel, lipsit de resursele financiare necesare (...) cât și pentru persoanele care ar trebui să beneficieze de drepturile constituționale, cum ar fi: dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la pensie, la ajutor pentru șomaj sau la alte forme de asigurări sociale...". Cu alte cuvinte, măsura are în vedere nu numai bugetul de stat ci și cetățenii care ar putea fi prejudiciați de asigurările sociale (sănătate, pensie etc) dacă propriile contribuții nu ar fi virate de către angajatori.
